ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1882/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1882/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 30 martie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19 iunie 2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A.. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, anularea în parte a Deciziei nr. 1/29.06.2017 privind soluționarea plângerilor prealabile depuse de practicienii în insolvență în cadrul procedurii de verificare a cerințelor în vederea agreării, întocmită de Comisia de soluționare a plângerilor prealabile din cadrul ANAF, în sensul admiterii plângerii prealabile formulată de practicianul în insolvență A., iar pe cale de consecință, anularea în parte a Deciziei nr. 1/03.05.2017 privind aprobarea listei practicienilor în insolvență agreați de ANAF, întocmită de Comisia de agreare și selecție a practicienilor în insolvență, anularea în parte a Procesului-verbal al Comisiei de agreare si selectie a practicienilor în insolvență din data de 03.05.2017, în baza căruia a fost emisă Decizia nr. 1/03.05.2017, admiterea înscrierii societății A. pe Lista practicienilor în insolvență agreați de Agenția Națională de Administrare Fiscală și suspendarea, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea 554/2004, a Deciziei nr. 1/03.05.2017 privind aprobarea listei practicienilor în insolvență agreați de ANAF, întocmită de Comisia de agreare si selecție a practicienilor în insolvență, până la soluționarea definitivă.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 5399 din 17 decembrie 2018, Curtea de Apel București:
- a respins excepția prescripției dreptului de a sesiza instanța, ca neîntemeiată;
- a respins cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată;
- a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală;
- a anulat în parte Decizia nr. 1/03.05.2017 emisă de Comisia de agreare și selecție a practicienilor în insolvență din cadrul ANAF în ceea ce privește descalificarea reclamantei (art. II, Anexa 2 poz. 79) și procesul-verbal al Comisiei de agreare și selecție a practicienilor în insolvență din cadrul ANAF din data de 03.05.2017 în ceea ce privește descalificarea reclamantei (art. II, Anexa 2 poz. 51.);
- a obligat pârâta să înscrie reclamanta A. pe lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF;
- a respins în rest cererea, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței anterior menționate, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a declarat recurs, criticând-o ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, solicitând, astfel, admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, în principal, ca tardiv formulată, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.
Apărările formulate în cauză
Legal citată, intimata-reclamantă A. nu a formulat întâmpinare în dosarul de recurs.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând excepția nulității recursului pentru netimbrare, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată.
Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
În raport de criticile efective invocate, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în cauză sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru datorată de către recurenta-pârâtă pentru soluționarea recursului fiind în cuantum de 100 RON și, întrucât taxa nu a fost atașată la dosar odată cu recursul, Înalta Curte a apreciat că se impune ca recurenta să depună dovada timbrării recursului în cuantumul datorat.
La data de 1 noiembrie 2021, i s-a comunicat recurentei-pârâte Agenția Națională de Administrare Fiscală obligația de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, iar împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aceasta a formulat la data de 4 noiembrie 2021 o cerere de reexaminare, ce a fost respinsă prin încheierea din 21 noiembrie 2021 a ÎCCJ-SCAF, pronunțată în dosarul nr. x/2018.
Înalta Curte constată că, până la această dată, recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru calea de atac exercitată, deși această obligație i-a fost adusă la cunoștință prin citația comunicată pentru primul termen de judecată din 10 noiembrie 2021, iar recurenta-pârâtă a uzitat de mijlocul procesual reglementat de norma specială a taxelor judiciare de timbru, respectiv a formulat o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, care a fost respinsă, soluția fiind definitivă.
Înalta Curte constată că nici ulterior datei de 15.12.2021, când i-a fost comunicată soluția dispusă în dosarul nr. x/2018 cu privire la soluția de respingere a cererii de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, recurenta-reclamantă nu s-a conformat oblligației de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON datorată pentru soluționarea recursului declarat în cauză.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.
Pentru considerentele expuse, constatând că recurenta nu a îndeplinit obligația achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluționarea recursului, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) cu referire la art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată din oficiu, și va anula recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 5399 din 17 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 martie 2022.