ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1724/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1724/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 23 martie 2022
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin încheierea nr. 20 din 17 decembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea formulată de A. în contradictoriu cu IPJ Dolj privind strămutarea dosarului înregistrat la Tribunalul Dolj sub nr. x/2020.
Calea de atac exercitată
Împotriva încheierii nr. 20 din 17 decembrie 2020, a declarat recurs petentul A..
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
În ordinea de soluționare a excepțiilor, instanța de recurs a dat prioritate inadmisibilității întrucât vizează însăși existența căii de atac în reglementarea procesual-civilă, în timp ce nulitatea pentru nemotivare vizează condițiile procedurale în care trebuie să se exercite calea de atac, astfel că primează excepția inadmisibilității recursului.
Înalta Curte reține că, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Totodată, se vor avea în vedere dispozițiile art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., conform căruia:
"Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă."
Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauza de față, încheierea atacată are caracter definitiv, potrivit art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., iar recursul declarat de A. împotriva acestei încheieri este inadmisibil, hotărârea nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de petentul A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 20 din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 martie 2022.