ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 588/2022

Ședința publică din data de 2 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1215/2020 din data de 29 septembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020 a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 lit. jj) și 536 din O.U.G. nr. 57/2019, ca fiind inadmisibilă. A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantului. A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al județului Dolj, având ca obiect recalcularea - corectă -, a drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru activitatea prestată în calitate de funcționar public cu statut special - în perioada 01.02.2017 - 06.06.2017 -, pretenții - plata diferențelor dintre salariile cuvenite și cele realizate în mod efectiv - și obligație de a face - obligarea pârâtului de a comunica veniturile salariale corecte cuvenite reclamantului în intervalul anterior menționat către Casa Sectorială de pensii a M.A.I., în vederea recalculării pensiei -, ca fiind tardiv formulată.

Împotriva sentinței nr. 1215/2020 din data de 29 septembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A.. Prin cererea depusă la dosarul cauzei recurentul-reclamant, a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 38 alin. (1) și (2) din Legea nr. 153/2017 și art. II din O.U.G. nr. 8/2008.

Prin decizia nr. 854 din data de 23.03.2021, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă.

Cu privire la fondul cauzei, a admis recursul formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul pârât Inspectoratul de Poliție Județean Dolj, împotriva sentinței nr. 1215/2020 din data de 29 septembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020, a casat în parte sentința și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond pentru soluționarea acțiunii reclamantului pentru perioada 16.03.2017-06.06.2017; a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Împotriva deciziei nr. 854 din data de 23.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A. în ceea ce privește soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 38 alin. (1) și (2) din Legea nr. 153/2017 și art. II din O.U.G. nr. 8/2008.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că motivele de recurs vor fi depuse ulterior, după comunicarea hotărârii nr. 854 din data de 23.02.2021.

Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii de recurs, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 09 iunie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 02 februarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza excepția de netimbrare a cererii de recurs.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Conform art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "În cazurile anume prevăzute de lege, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru."

Potrivit art. 28 din același act normativ, "Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru."

Potrivit art. 35 alin. (2) din același act normativ (...) "Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecății și care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii inițiale nu se taxează."

Având în vedere că cererea prin care se solicită sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate este scutită de plata taxei judiciare de timbru, precum și dispozițiile legale sus-citate, Înalta Curte va respinge excepția netimbrării cererii de recurs.

Însă, în considerarea acelorași dispoziții prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite excepția nulității și va constata nul recursul declarat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susținerilor recurentului, nu se poate evidenția niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a admite excepția nulității și a constata nulitatea recursului declarat în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția de netimbrare.

Constată nulitatea recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 854 din 23 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 februarie 2022.