ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1617/2022

Ședința publică din data de 17 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 11 februarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. ("societate cu răspundere limitată pentru menținerea în funcțiune a sistemului de taxare "A."), în contradictoriu cu pârâta Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, a solicitat:

- anularea actelor administrative care constau în refuzul nejustificat de a comunica la cerere, datele de identificare ale proprietarului/utilizatorului autoturismelor cu nr. înmatriculare x, emise de pârâtă, care sunt nelegale și netemeinice;

- obligarea pârâtei la comunicarea datelor de identificare ale proprietarului/utilizatorului autoturismelor cu nr. înmatriculare x;

- obligarea pârâtei la plata de daune interese in cuantum de 55.000 forinți în echivalent RON (814 RON RON), constând în cheltuielile de judecată în cursul procedurii somației europene de plată, pentru pretenții imposibile de recuperat de la debitori datorită refuzului nejustificat de a furniza datele solicitate, cu obligarea pârâtei la cheltuielile de judecată justificate.

Prin sentința civilă nr. 720 din 04 noiembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins măsura suspendării judecății până la rămânerea definitivă a sentințelor nr. 122/CA/03.07.2019, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019 și a sentinței civile nr. 321/28.06.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ fiscal în dosarul nr. x/2019, ca neîntemeiată;

- a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă;

- a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, pentru autoritate de lucru judecat.

Împotriva sentinței civile nr. 1011 din 19 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că în cauză există autoritatea de lucru judecat, dar nu în sensul reținut de instanța de fond și nu datorită sentinței civile nr. 321/28.06.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel București, ci în sensul celor stabilite prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 916/06.03.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

Recurenta-reclamantă a apreciat că prin neexaminarea excepției invocată, prin raportare la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 916/06.03.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2015, s-a pronunțată o hotărâre nelegală, a cărei casare se impune.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 martie 2020, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile formulate de recurenta-reclamantă subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., sunt nefondate.

Pentru a fi incident acest motiv de nelegalitate este necesar ca hotărârea recurată să fi încălcat autoritatea de lucru judecat de care se bucură o altă hotărâre judecătorească, pronunțată anterior primei.

Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă critică hotărârea instanței de fond pentru că a admis excepția autorității de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr. 321/28.06.2019, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019 și nu prin raportare la decizia nr. 916/06.03.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2015.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 431 din C. proc. civ., republicat, "(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă."

Potrivit prevederilor art. 432 C. proc. civ., republicat, "Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată".

Prin urmare, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul, astfel încât nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. Lucrul judecat atrage deci exclusivitatea, ceea ce face ca un nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect și cu aceeași cauză să nu mai fie cu putință.

Efectele autorității de lucru judecat, astfel cum rezultă din art. 431 C. proc. civ., republicat, sunt:

(1) efectul negativ sau extinctiv al lucrului judecat, de natură să împiedice o nouă judecată atunci când există identitate de calitate a părților, aceeași cauză juridică și același obiect al cererii de chemare în judecată, spre a se evita contradicția între dispozitivele hotărârilor judecătorești;

(2) efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, de natură să permită oricăreia dintre părți să poată opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Excepția autorității de lucru judecat reprezintă o formă de punere în valoare a efectului negativ, extinctiv, al autorității de lucru judecat.

Elementele autorității de lucru judecat, atunci când se urmărește blocarea judiciară a celei de-a doua cereri, adică efectul negativ ori extinctiv, sunt: (a) părțile, (b) obiectul și (c) cauza, care trebuie să fie aceleași în ambele procese.

Contrar susținerilor recurentei-reclamante, Înalta Curte constată că instanța de fond, cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale anterior menționate, a reținut în mod corect autoritatea de lucru judecat în cauză față de sentința civilă nr. 321/28.06.2019, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin nerecurare.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 07 februarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, solicitând instanței:

- anularea actelor administrative care constau în refuzul nejustificat de a comunica la cererea acesteia datele de identificare ale proprietarului/utilizatorului autoturismelor cu nr. înmatriculare x, emise de pârâtă care sunt nelegale și netemeinice;

- obligarea pârâtei la comunicarea datelor de identificare ale proprietarului/utilizatorului autoturismelor cu nr. înmatriculare x; x; x; x; x; x; x; x; x; x; x;

- obligarea pârâtei la plata de daune interese în cuantum de 55.000 forinti în echivalent RON (814 RON RON), constând în cheltuielile de judecată în cursul procedurii somației europene de plată, pentru pretenții imposibile de recuperat de la debitori datorită refuzului nejustificat de a furniza datele solicitate;

- cu obligarea pârâtului la cheltuielile de judecată justificate.

Prin sentința civilă nr. 321/28.06.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, ca neîntemeiată, această sentință rămânând definitivă prin nerecurare, aspect care nu este contestat în cauză.

În ceea ce privește dosarul nr. x/2015, instanța de control judiciar reține că acesta a avut ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, prin care a solicitat anularea actului administrativ care constă în refuzul nejustificat al pârâtului de a furniza datele de identificare ale proprietarului/utilizatorului autoturismelor cu numerele de înmatriculare x și x exprimat prin adresa nr. x/05.12.2014 și obligarea pârâtului la furnizarea datelor de identificare ale proprietarului/utilizatorului autoturismelor cu numerele de înmatriculare menționate, cu cheltuieli de judecată.

În consecință, având în vedere că se confirmă existența triplei identități privind părțile, obiectul și cauza doar față de cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2019, în mod judicios instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecat față de acest dosar și a respins cererea în contencios administrativ formulată de reclamanta A., pentru autoritate de lucru judecat.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 720 din 04 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2022.