ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1588/2021

Ședința publică din data de 16 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea la data de 30 ianuarie 2017 sub nr. x/2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice:

- anularea parțială a Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 688/23.05.2013 privind componența și funcționarea Comisiei fiscale centrale, respectiv în ceea ce privește art. 7 alin. (2) din Anexa nr. 2 a acestuia, denumită "Regulament de organizare și funcționare a Comisiei fiscale centrale";

- anularea răspunsului nr. x/21.11.2016 la plângerea prealabilă nr. x formulată de EGPR împotriva Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 688/23.05.2013;

- obligarea pârâților la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.

Prin sentința civilă nr. 2347 din 14 iunie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respina ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect "anulare act administrativ".

Împotriva sentinței civile nr. 2347 din 14 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, iar în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare cu consecința admiterii acțiunii în anulare.

La data de 2 februarie 2020, recurenta - reclamantă a depus la dosar un set de înscrisuri, precizând că au fost anulate Ordinul nr. 1210/2014 și Decizia nr. 5/2014 a Comisiei Fiscale Centrale, acte în baza cărora a fost interpretat Ordinul MFP nt. 688/23.05.2013 a cărui anulare parțială a solicitat în prezenta cauză.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 7 ianuarie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 16 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect anularea parțială a Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 688/23.05.2013 privind componența și funcționarea Comisiei fiscale centrale, respectiv în ceea ce privește art. 7 alin. (2) din Anexa nr. 2 a acestuia, denumită "Regulament de organizare și funcționare a Comisiei fiscale centrale" și anularea răspunsului nr. x/21.11.2016 la plângerea prealabilă nr. x formulată de EGPR împotriva Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 688/23.05.2013, în acord cu prevederile legale invocate de reclamantă, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate.

Înalta Curte reține că, prin sentința nr. 3284/2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal menținută definitiv prin decizia nr. 2598/2020 a Înaltei Curte de Casație și Justiție au fost anulate Ordinul 1210/2014 și Decizia nr. 5/2014 a Comisiei Fiscale Centrale, acte în baza cărora a fost interpretat Ordinul MFP nt. 688/23.05.2013 a cărui anulare parțială s-a solicitat în prezenta cauză.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursului, având în vedere că, prin cererea de chemare în judecată se precizase că au fost emise o serie de decizii de impunere în sarcina societății în baza OMFP nr. 688/2013, din cauza modului în care a fost interpretat în baza Decizia nr. 5/2014 a Comisiei Fiscale Centrale.

În fața instanței de recurs intimata - pârâtă a solicitat a se lua act de precizarea recurentei-reclamante, în sensul de a se constata că recursul a rămas lipsit de interes. Prin urmare, interesul de a acționa al reclamantei nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2347 din 14 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca rămas lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2347 din 14 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca rămas lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2021.