ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1274/2022

Ședința publică din data de 3 martie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare in judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Bihor sub dosar nr. x/2021, urmare a disjungerii cererii din dosar nr. x/2021, reclamantul A. prin Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul Oradea 2012, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Oradea, a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea indemnizațiilor de concediu de odihnă pentru anii 2017, 2018, 2019, obligarea pârâtului la calcularea și plata diferențelor salariale dintre indemnizația de concediu plătită în perioada efectuării concediului și cea cuvenită în mod legal, ca urmare a recalculării indemnizației de concediu pentru anii 2017, 2018, 2019.

2.1. Hotărârea Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 838/CA/20.10.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bihor a reținut incidența în speță a dispozițiilor din Legea nr. 145/2019 coroborate cu art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, precum și faptul că reclamantul are domiciliul în jud. Cluj.

2.2. Hotărârea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 11 din data de 05.01.2022, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare cauzei în favoarea Tribunalului Bihor. A constatat existența conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut, în esență, că, reclamantul are domiciliul în mun. Oradea, jud. Bihor.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Reclamantul A. prin Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul Oradea 2012 a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Oradea, obligarea pârâtului la recalcularea indemnizațiilor de concediu de odihnă pentru anii 2017, 2018, 2019, precum și la calcularea și plata diferențelor salariale dintre indemnizația de concediu plătită în perioada efectuării concediului și cea cuvenită în mod legal, ca urmare a recalculării indemnizației de concediu pentru anii 2017, 2018, 2019.

Reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special din cadrul poliției penitenciare, având statutul reglementat prin Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor din penitenciare, iar conform art. 536 din Codul administrativ, "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."

Înalta Curte are în vedere faptul că Legea 145/2019 nu prevede expres competenta vreunei alte instanțe, precum și faptul că dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004 prevăd că "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său".

Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei (interogare DEPABD dosarul Tribunalului Cluj), reclamantul are domiciliul în Mun. Oradea, jud. Bihor începând cu 26.11.2018, astfel că, în cauză, competența de soluționare aparține Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciarul Oradea 2012 și pe pârâtul Penitenciarul Oradea, în favoarea Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 3 martie 2022.