ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1255/2022

Ședința publică din data de 2 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 02.04.2019, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc:

- anularea ca nelegală și netemeinică a Deciziei nr. 1832/21.09.2018 emisă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată sub nr. x/28.08.2018;

- anularea în parte a Deciziei nr. 1625/26.07.2018 emisă de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în ceea ce privește refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.";

- obligarea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc la emiterea unei decizii privind autorizarea exploatării jocului tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", acesta întrunind toate condițiile de legalitate în vederea autorizării.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 471 din 19 septembrie 2019 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, a anulat decizia nr. 1832/21.09.2018 de soluționare a plângerii prealabile și în parte decizia nr. 1625/26.07.2018 în ceea ce privește refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", a obligat pârâtul la emiterea unei decizii privind autorizarea exploatării jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", luând act că reclamanta își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli pe cale separată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii reclamantei și respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a arătat că referitor la aspectul nemotivării actelor a căror anulare s-au solicitat de către intimata reclamantă că instanța de fond nu a avut în vedere Nota ONJN nr. x/23.07.2018 în care se detaliază motivele pentru care s-a propus Comitetului de Supraveghere din cadrul ONJN să autorizeze activitatea de jocuri de noroc la distanță, pentru jocurile de noroc tip cazinou și pariuri în cotă fixă la distanță, cu excepția jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.". Cuprinde toate motivele pentru care Decizia nr. 1625/26.07.2018 a fost emisă.

În ceea ce privește Decizia nr. 1832/21.09.2018, se solicită să se constate, că din punct de vedere al formei actului administrativ, acesta cuprinde toate motivele care au stat la baza emiterii acestuia.

Mai mult, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, în cuprinsul acestei decizii, se face mențiunea expresă că "tipul de joc în cauză care nu îndeplinea condițiile legale, această activitate nefiind cuprinsă în certificatele de audit prezentate de A.."

De asemenea, în susținerea acestui prim motiv de recurs se invocă și jurisprudența comunitară, din analiza căreia rezultă că, elementul fundamental al caracterului suficient al motivării actului administrativ este cel al legalității.

Conform judecătorului comunitar, este suficientă motivarea care arată aplicarea legilor în vigoare în momentul adoptării actului și care este capabilă să explice soluția aleasă de instituția noastră.

În concluzie, se apreciază că instanța de fond nu a reținut în mod corect dispozițiile legale invocate în cuprinsul acestui act administrativ, precum și menționarea în concret "în temeiul prevederilor" astfel că, cele reținute nu pot constitui ca fiind motive de admitere a cererii de chemare în judecată, sens în care, se solicită să fie admits primul motiv de recurs .

A două critică de nelegalitate se referă la împrejurarea că instanța de fond a reținut eronat că nu există un temei legal pentru care s-a dispus refuzul de autorizare a jocului de noroc tip pariuri în cotă fixă denumit "B.".

În actul administrativ contestat (Decizia nr. 1625/26.07.2018) se specifică Ia rubrica "În temeiul prevederilor", la al treilea aliniat, art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, care are următorul conținut:

"în vederea obținerii licenței de organizare și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale și la distanță, operatorii economici solicitanți sunt obligați să îndeplinească cerințele specifice prevăzute de O.U.G. nr. 77/2009 și de prezentele norme metodologice pentru fiecare tip de joc în parte". Trimiterea făcută către actul normativ O.U.G. nr. 77/2009 face o directă aplicabilitate a tuturor prevederilor din cuprinsul acesteia, astfel că, potrivit art. 1 organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat, iar administrarea acestui monopol este realizată de ONJN. In acest sens, statul acordă dreptul de organizare și exploatare a activității de jocuri de noroc în condițiile acestui act normativ, respectiv a O.U.G. nr. 77/2009.

Se observă că, în Decizia nr. 1625/26.07.2018 se face trimitere la actul normativ de bază, reprezentând o normă specială de aplicabilitate generală pentru toți operatorii economici care doresc să obțină licență de organizare a jocurilor de noroc si autorizație de exploatare a jocurilor de noroc. Totodată, instanța de control judiciar trebuie să aibă în vedere și mențiunea cuprinsă, tot la acest articol, cu privire la faptul că, actul normativ O.U.G. nr. 77/2009 reglementează condițiile generale pentru monitorizarea și controlul asupra activităților de organizare a jocurilor de noroc tradiționale și la distanță, deci nu poate fi vorba că, nu s-a specificat în actul administrativ contestat nicio normă generală sau specială.

Instituția recurentă nu a realizat nicio confuzie între "autorizarea pentru un joc ce respectă prevederile legii și sancționarea contravențională pentru practicarea jocului în alte condiții decât cele în care a fost autorizat", cum se pretinde prin hotărârea atacată. Sancțiunea contravențională este reglementată de o altă normă juridică, iar autorizarea activității unui organizator de jocuri de noroc la distanță (indiferent de tipul de jocuri de noroc) este reglementată de alte norme juridice, respectiv din domeniul jocurilor de noroc. În aceste condiții, norma specifică jocurilor de noroc - O.U.G. nr. 77/2009 - cataloghează ca fiind infracțiune, modalitatea de comunicare a informațiilor incomplete, în scopul de a disimula anumite situații reale referitoare la activitatea de jocuri de noroc sau de a nu intra sub incidența prevederilor art. 17 alin. (2) din același act normativ. Observăm în aceste condiții, strict referitor la situația reclamantei că, prin Regulamentul de joc pentru "B." nu se face nicio specificare a faptului că, mijloacele de joc (turbosuflanta) concură la asigurarea elementelor aleatorii și de hazard, participanților la jocul de noroc pariuri în cotă fixă pe numere, potrivit mijloacelor de joc utilizate pentru acest tip de joc de noroc. În acest sens, reclamanta, prin Regulamentul de joc aprobat în anul 2017, de Comitetul de Supraveghere, prevede la pct. 30.1 "Pariurile pe numere sunt definite ca fiind pariurile efectuate de jucători pe evenimente constând în extrageri de numere efectuate la loteriile internaționale, de către societăți internaționale autorizate în acest sens, cu excepția extragerilor efectuate de către Loteria Română" iar ca urmare a constatărilor efectuate de către direcția de specialitate din cadrul instituției recurente, în care se menționează "pe platforma organizatorului A. există transmisiuni live de extragere a numere denumite B., activitate ce nu este cuprinsă în certificatele de audit, rezultă că, ceea ce s-a consemnat în Regulamentul de joc nu este greșit, fiind specificat că, extragerile de numere au loc de la loteriile internaționale - societăți internaționale autorizate în acest sens.

În susținerea celor afirmate, există înscrisurile depuse de către reclamantă a diferitelor platforme online care desfășoară activitatea de joc de noroc tip pariuri în cotă fixă la distanță (licențiate și autorizate de ONJN). Dintr-o simplă vizualizare, se poate trage concluzia că jocurile de noroc de pariuri în cotă fixă la distanță, pe extragerile de numere de la loteriile internaționale care sunt autorizate în acest sens, nu sunt greșite. Dimpotrivă, acesta este cadrul legal potrivit O.U.G. nr. 77/2009 de desfășurare în cele mai bune condiții a jocurilor de noroc pariuri în cotă fixă la distanță.

În situația reclamantei, jocul "B." nu respectă cerințele O.U.G. nr. 77/2009, astfel că, potrivit art. 1 alin. (2) din același act normativ, nu se poate acorda dreptul de organizare și exploatare a activității de jocuri de noroc în condițiile prezentei ordonanțe de urgență,... și de autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale și limitate în timp, ce vor fi exploatate în mod direct de deținătorul licenței".

În temeiul art. 19 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, orice organizator de jocuri de noroc arc obligația să cuprindă si să pună la dispoziția ONJN, drepturile de utilizare asupra programelor informatice utilizate, cu evidențierea distinctă a verificărilor efectuate si a rezultatelor acesteia, potrivit documentelor eliberate de Biroul Român de Metrologie Legală sau de organismele de evaluare a conformității.

Mai mult, la Anexa nr. 7, Cap. H, Partea II - Pentru jocurile de noroc la distanță, la punctele 1, 4, 5 și 6 din H.G. nr. 111/2016 se prevede în mod foarte clar că, documentele necesare pentru obținerea autorizației sunt cererea privind autorizarea activității, care trebuie să conțină: datele de identificare ale solicitantului, descrierea mijloacelor de joc și a echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea și transmiterea jocurilor de noroc care fac obiectul cererii, cu indicarea locației în care se află acestea.

Un alt document este acela, care atestă dreptul de proprietate sau de utilizare asupra mijloacelor de joc și a echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea și transmiterea jocurilor de noroc care fac obiectul cererii; documentele care atestă efectuarea auditului asupra echipamentelor tehnice care asigură suportul pentru organizarea, exploatarea si transmiterea jocurilor de noroc care fac obiectul cererii, documentele care atestă efectuarea certificărilor pentru programul de joc.

Or, din ansamblul documentelor necesare autorizării, astfel cum am arătat mai sus, instanța nu a avut în vedere că, reclamanta nu a depus aceste documente cu referire la jocul de noroc "B.".

Precizăm: sistemul mecanic (suflanta) prin intermediul căruia s-au efectuat extragerile de numere aleatorii în cadrul C. - nu a fost supus certificării/verificării de către un organism de pe teritoriul României și nici nu s-a făcut dovada certificării pe teritoriul altui stat, astfel participanților la jocul de noroc pariuri în cotă fixă pe numere nefiindu-le asigurate elementele aleatorii și de hazard, proprii mijloacelor de joc utilizate.

Totodată, legislația din România în domeniul jocurilor de noroc reglementează activitatea de transmitere de imagini cu jocuri de noroc doar pentru activitatea de jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, nu și pentru activități de jocuri de noroc de tip loteristic.

Obligarea ONJN la emiterea unei decizii prin care să se autorizeze exploatarea unui joc de noroc tip pariuri în cotă fixă la distanță numit "B." este total în dezacord cu cadrul legal, autorizația de exploatare eliberându-se "pentru întreaga activitate de organizare, desfășurare și exploatare și pentru toate echipamentele tehnice care concură la aceasta."

Se susține pe fondul cauzei că jocul de noroc "B." nu îndeplinea condițiile legale pentru desfășurarea corectă a pariurilor în cotă fixă la distanță, întrucât acest joc de noroc nu a fost cuprins în Certificatele de audit prezentate pentru obținerea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc la distanță de către A., motiv pentru care s-a emis decizia contestată în ce-l privește.

Cu privire la modul efectiv de desfășurare a jocului de noroc tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", urmare a verificărilor efectuate de către direcția de specialitate cu atribuții de control din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, s-au constatat următoarele:

- prin intermediul platformei de jocuri de noroc la distanță "A." deținută de A., aceasta a oferit, până la data de 31.07.2018, jocuri de noroc tip pariuri în cotă fixă bazate pe evenimente de tip loteristic, constând în extrageri de numere (B. 7/48, B. 5/20, B. 5/48), prin transmiterea în direct (live) a extragerilor organizate de D. în cadrul unor spații care nu se află pe teritoriul României (respectiv, situate în Siroki Brijeg, Bosnia Hertegovina, după cum se precizează în nota explicativă dată de reprezentantul autorizat) și pentru care D. nu deține licență clasa a 2-a pentru activitatea de transmitere de imagini pe teritoriul României si nici nu a făcut dovada faptului că ar fi organizator de joc de noroc tip loteristic, recunoscut pe plan internațional, pe teritoriul altui stat;

- imaginile derulate pe platforma de jocuri de noroc la distanță "A." prezintă în partea stângă o suflantă, sigla C., 3 ceasuri cu indicarea orei la Moscova, Berlin, Londra, o prezentatoare și un chenar cu transmisiuni sportive. Sub chenarul cu transmisiuni sportive apărea sigla "STUDIO 1, 2, 3, 4", iar în partea dreaptă a imaginii erau afișate bilele extrase și numele corespunzătoare bilelor extrase;

- organizatorul de jocuri de noroc în cauză, nu a menționat în Regulamentul de joc, referitor la oferta de pariere denumită "B.", faptul că, aceasta presupune transmiterea de imagini de pe platforma A. în direct, dintr-un spațiu aflat pe teritoriul altei țări, respectiv Bosnia Hertegovina;

- sistemul mecanic (suflantă) prin intermediul căruia s-au efectuat extragerile de numere aleatorii în cadrul C., nu a fost supus certificării/verificării de către Biroul Român de Metrologie Legală sau de un organism de evaluare a conformității licențiat pe teritoriul României și nici nu a făcut dovada că ar fi certificat pe teritoriul altui stat, astfel, participanților la jocul de noroc pariuri în cotă fixă pe numere nu le-au fost asigurate clementele aleatorii si de hazard proprii mijloacelor de ioc utilizate.

În legislația specifică domeniului jocurilor de noroc, activitatea de transmitere a imaginilor cu jocuri de noroc este reglementată expres în H.G. nr. 111/2016, doar pentru activitatea de jocuri de noroc caracteristice cazinourilor.

În conformitate cu art. 34 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016 activitățile de transmitere a imaginilor cu jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, care se pot desfășura, atât în cazinou, cât și în incinta unor spații corespunzătoare, denumite studiouri, unde exploatarea jocurilor de noroc este realizată la mese speciale, folosind mijloace de joc specifice și personal specializat, pot fi desfășurate doar de operatori care trebuie să dețină licență clasa a 2-a eliberată de ONJN. [...]".

Potrivit art. 35 lit. f) din H.G. nr. 111/2016:

"studiourile din care se transmit imagini cu jocuri de noroc caracteristice cazinourilor trebuie: să dețină echipamente de joc verificate metrologic, să utilizeze doar personal specializat, să asigure transmiterea de imagini securizată, să respecte prevederile de la art. 36 alin. (3) - (5) și (8), art. 38 alin. (2) și (3), art. 39 și art. 53 din prezentele norme metodologice."

Astfel, ca urmare a acțiunii de control a fost constatată în sarcina organizatorului de jocuri de noroc la distanță A. încălcarea prevederilor art. 150 alin. (1) lit. t) din Anexa 1 la H.G. nr. 111/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 pentru organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, conform documentelor întocmite, faptele fiind consemnate în acte sancționatorii.

De asemenea, în sensul valorificării celor constatate, conform competențelor, DGSC prin Nota nr. x/28.08.2018, a formulat în atenția membrilor Comitetului de Supraveghere, propunerea de suspendare a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc la distanță pentru o perioadă de până la 6 luni de zile acordată A., organizatoare de jocuri de noroc la distanță.

În ședința din data de 18.09.2018, Comitetul de Supraveghere a decis suspendarea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc la distanță pentru o perioadă de 1 (una) lună de zile.

Având în vedere cele de mai sus, legal și rezonabil, se poate aprecia că, din punct de vedere al modului de desfășurare al jocului "B.", acesta excede prevederilor legale aplicabile, sens în care Comitetul de Supraveghere, în calitate de for decizional, acționând în sensul legii, nu putea și nici nu ar putea aproba autorizarea acestui tip de joc de noroc în forma propusă.

Nu poate avea relevanță în cauză faptul că, pariul de tip "B." nu presupune participarea efectivă a jucătorilor la aceste extrageri, ca și în cazul loteriilor internaționale aparținând altor state, în cazul indicării corecte a numerelor extrase, pariurile vor fi declarate câștigătoare și nici faptul că, aceste câștiguri sunt determinate prin multiplicarea mizei puse în joc cu cota de multiplicare, conform Regulamentului de joc. De asemenea, nu are relevanță că organizatorul oferă distinct includerea în oferta pariului, posibilitatea de vizionare a extragerilor pe platformă, întrucât omologarea rezultatelor se realizează în toate cazurile pe baza rezultatelor comunicate de organizatorul extragerilor, aceste condiții trebuind a fi respectate, în mare măsură tocmai datorită impunerii de către legiuitor, potrivit legii speciale în materie, obligații de altfel, preluate chiar și în Regulamentul de joc, aprobat de către Comitetul de Supraveghere al ONJN.

Pariurile pe numere sunt definite ca fiind pariurile efectuate de jucători pe evenimente constând în extrageri de numere efectuate la loteriile internaționale, (în cazul nostru, D. - nu este loterie internațională) de către societăți internaționale autorizate în acest sens, cu excepția extragerilor efectuate de către Loteria Română, fiind fără echivoc că, însăși reclamanta afirmă că este imperios necesar, fiind o condiție impusă de către legiuitor, ca terțul (internațional în cazul de față) prin care se realizează extragerile de numere să fie autorizat în acest sens. Această condiție corespunde însăși voinței legiutorului, regăsindu-se, ca fiind impusă în însăși dispozițiile H.G. nr. 111/2016: art. 2 lit. c); art. 10, art. 14, art. 20, art. 29, art. 30, art. 122, art. 129), ca interpretare unitară, și din care reiese necesitatea, ca inclusiv terțul, operator de joc să dețină licență de onorare a jocurilor de noroc.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare reclamanta A. a solicitat respingerea recursului instiuției publice pârâte în aprecierea generală că hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarrea și interpretarea corectă a normelor de drept material.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

2.1. Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Învestită fiind a analiza legalitatea Deciziei nr. 1625/26.07.2018 prin care a fost admisă în parte cererea reclamantei de autorizare a jocurilor de noroc din portofoliu său, cu excepția jocului "B.", și a Deciziei nr. 1832/21.09.2018 prin care s-a soluționat plângerea prealabilă împotriva actului administrativ menționat în prealabil, instanța de fond a dispus anularea în parte a acestora, numai în ceea ce privește refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B." și a obligat instituția publică pârâtă la emiterea unei decizii privind autorizarea exploatării acestui joc.

Instanța de fond și-a întemeiat soluția pe împrejurarea că Decizia nr. 1625/26.07.2018 nu este motivată, precum și pe constatarea inexistenței unui temei legal pentru care s-a dispus refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", o motivare alternativă, oricare dintre considerentele reținute de asemenea manieră fiind apte, în mod individual, de a susține sancțiunea nulității actului administrativ contestat în cauză.

Procedând la propria sa evaluare în raport de cadrul procesual fixat prin susținerile și apărările părților, instanța de control judiciar reține că sunt nefondate criticile formulate de recurentul pârât.

Decizia nr. 1625/26.07.2018 este, indiscutabil, un act administrativ conform art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, emis în exercițiul competențelor prevăzute de legiutor în alin. (1) al normei anterior indicate.

Dată fiind natura juridică a acestei decizii, printre exigențele emiterii ei se numără și cerința motivării, care în legislație și în jurisprudență este privită ca o veritabilă condiție de legalitate, o garanție împotriva conduitei arbitrare și a excesului de putere al autorităților publice, menită să ofere destinatarilor lui ori terților interesați o informarea corectă asupra treburilor publice și asupra problemelor de ordin personal, iar instanței să permită efectuarea unui control de legalitate adecvat.

Așa cum s-a reținut constant în jurisprudența instanței supreme, motivarea unei decizii administrative nu poate fi limitată la considerente legate de competența emitentului, la indicarea generală a actelor normative în temeiul cărora își desfășoară activitatea, ci trebuie să conțină elemente de fapt și de drept concrete, de o calitate informativă suficientă pentru a putea fi atins scopul ambivalent anterior expus.

Considerentele actului administrativ trebuie să se regăsească în cuprinsul acestuia sau în actele care atestă operațiunile administrative prealabile lui, care-l pregătesc și fundamentează, cu condiția identificării lor drept temei în cuprinsul actului administrativ și al comunicării lor destinatarilor săi, împreună cu actul administrativ a cărui motivare o complinește, pentru că așa cum s-a arătat scopul acesteia este cunoașterea temeiurile deciziei administrative, care este posibilă numai în condițiile comunicării lor.

Motivele actului administrativ nu pot fi suplinite printr-un act ulterior, cum ar fi răspunsul la procedura prealabilă, pentru că pe de-o parte nu acesta este scopul recursului grațios, iar pe de altă parte motivarea, constituind o veritabilă condiție de legalitate a actului administrativ, trebuie să fie îndeplinită cel târziu la momentul emiterii lui. Considerentele actului administrativ pot fi cel mult detaliate prin răspunsul la procedura prealabilă, atunci când se refuză revocarea actului administrativ astfel atacat, având însă ca punct de plecare temeiurile de fapt și de drept prevăzute expres și explicit în actul administrativ sau în operațiunile administrative prealabile, în privința cărora au fost îndeplinite exigențele anterior menționate.

Plecând de la aceste coordonate teoretice, instanța de control judiciar reține că în mod corect s-a reținut prin hotărârea instanței de fond că Decizia nr. 1625/26.07.2018 nu cuprinde niciun considerent pentru care se dispune exceptarea de la autorizare pentru jocul de tip pariuri în cotă fixă denumit "B.", fiind menționate exclusiv cererile reclamantei de acordare a autorizării, împrejurarea constituirii fondului de garanție, respectiv indicarea unor acte normative, elemente care prin calitatea informației oferite nu sunt de natură a oferi indicii cu privire respingerea prelungirii cererii de autorizare.

De asemenea, prin decizia nr. 1832/21.09.2018, care reprezintă răspunsul la plângerea prealabilă, pe lângă împrejurarea că se invocă temeiuri noi, respectiv procesele-verbale nr. x/10.08.2018 și nr. x/16.03.2018, acestea reprezintă acte de control și de decizie întocmite ulterior actului administrativ contestat în cauză, care din punct de vedere temporal nu puteau în mod obiectiv să servească drept temei pentru a-i consolida legalitatea și care, așa cum în mod corect a suprins judecătorul fondului, nu au nici o relevanță în cauză.

În fine, constatările cuprinse în Nota ONJN nr. x/23.07.2018 pentru că nefiind menționată drept temei al actelor contestate și nefiind comunicată reclamantei nu poate fi calificată ca operațiune administrativă prealabilă, astfel că motivele inserate în cuprinsul ei pentru care s-a făcut propunerea de retragere a autorizării reclamantei pentru jocul de tip pariuri în cotă fixă denumit "B." nu pot fi luate în considerare ca fiind cele pentru care s-a luat decizia administrativă în sine.

Prin urmare, refuzul de autorizare a jocului de tip pariuri în cotă fixă denumit "B." manifestat prin Decizia nr. 1625/26.07.2018 emisă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este nemotivat, în această privință actul administrativ menționat fiind emis cu exces de putere, astfel că hotărârea instanței de fond care constată această situație juridică este dată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material.

Aceste constatări sunt suficiente pentru a atrage invalidarea Deciziei nr. 1625/26.07.2018 și, deci, de a susține soluția atacată, astfel că instanța de control judiciar se va rezuma numai la această analiză, fiind de prisos a mai verifica și celelalte dezlegări ale instanței de fond.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinței nr. 471 din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinței nr. 471 din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2022.