ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4469/2012

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea atacată Prin decizia nr. 1840 din 4 aprilie 2012, î nalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de B.H.G. împotriva sentinței nr. 193 din 10 iunie 2011 și a încheierilor din data de 27 mai 3011, 3 iunie 2011 și 18 iunie 2011 ale Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. De asemenea, a respins ca inadmisibil recursul declarat împotriva încheierii din data de 23 februarie 2011 a Curții de Apel Alba - Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal. 2. Contestația în anulare Împotriva deciziei nr. 1840 din 4 aprilie 2012 a î naltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în anulare B.H.G.

Contestatorul a indicat generic prevederile art. 318 - 321 C. proc. civ., precizând că,,va motiva contestația după comunicarea din oficiu și gratuit a hotărârii”. II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare 1. Argumente de drept relevante Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 317 și art. 318 alin. (1) C. proc. civ. Art. 317 C. proc. civ. reglementează contestația în anulare de drept comun, prin care pot fi deduse judecății neregularități ale procedurii de citare pentru ziua când s-a soluționat pricina sau încălcări ale normelor de competență de ordine publică.

Contestația în anulare specială ce formează obiectul de reglementare al art. 318 alin. (1) C. proc. civ. poate fi îndreptată numai împotriva deciziilor pronunțate în recurs, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis, din greșeală, să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Deci, în cadrul contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența vreunuia dintre motivele prevăzute de normele menționate anterior. În speță, contestatorul a invocat formal prevederile art. 318 - 321 C. proc. civ., fără să indice vreo împrejurare de fapt sau de drept care să poată fi încadrată în cazurile de contestație în anulare prevăzute de lege.

Față de cele ce preced, instanța apreciază că, în cauza de față, contestația în anulare nu îndeplinește condițiile expres și limitativ prevăzute în textele legale precitate. 2. Temeiul legal al soluției adoptate Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de B.H.G. împotriva deciziei nr. 1840 din 4 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Jusiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2012.