ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 828/2022

Ședința publică din data de 11 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 07.02.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a -IX - a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale a formulat cerere pentru soluționarea cererii de finanțare nerambursabilă pentru manifestări, acțiuni și proiecte de aniversare a Centenarului României (1918 - 2018) și al Primului Război Mondial, înregistrată sub nr. x/14.03.2018 și acordarea punctajului pentru finanțarea solicitată conform Ordinului Ministerului Culturii nr. 2319/2018 de aprobare a Ghidului.

Prin cererea adițională depusă la data de 22.02.2019, reclamanta A. a solicitat anularea în parte a procesului-verbal al comisiei de selecție; anularea în parte a Anunțului cu privire la clarificări și depunerea contestațiilor asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea selecției manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918 - 2018) și al Primului Război Mondial, formulate și asumate de entități persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial publicat pe situl MCIN la adresa http://www.x.ro/anunt- si a listei Centralizare Proiecte 03.08.2018; anularea în parte a procesului-verbal al Comisiei de soluționare a contestațiilor înregistrat sub numărul x/20.08.2018; anularea în parte a anunțului public cu privire la rezultatul procedurii de soluționare a contestațiilor publicat pe site-ul MCIN la hyperlink http://www.x.ro/anunt-l, si a Listei manifestărilor/acțiunilor/proiectelor neselectate în urma analizei comisiei de contestații conform art. 14 alin. (7) din Ordinul MCIN nr. 2319/2018; Acordarea finanțării nerambursabile pentru manifestări, acțiuni și proiecte de aniversare a Centenarului României (1918 - 2018) și al Primului Război Mondial și obligarea pârâtei să încheie Contractul de finanțare nerambursabilă.

Prin sentința civilă nr. 79 pronunțată la data de 31 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității formulării acțiunii, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de obiect a cererii ca neîntemeiate.

Totodată, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii pronunțate menționată anterior a formulat recurs reclamanta A. întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și completată.

În motivarea recursului, după o amplă prezentare a situației de fapt, arată recurenta, subsumat primului motiv de recurs, faptul că intimatul Ministerul Culturii și Identității Naționale a emis Avizul nr. x/08.08.2018 pentru amplasarea monumentului B. pentru care s-a solicitat finanțarea nerambursabilă în orașul Măgurele, str. x, Fizicienilor, județul Ilfov.

Se menționează în cuprinsul acestui aviz că "nu ține loc de aviz favorabil/autorizație emisă de Ministerul Culturii și Identității Naționale potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și/sau a Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

Precizează recurenta că dispozițiile Legii nr. 422/2000 și O.G. nr. 43/2000 nu sunt aplicabile monumentului propus de aceasta, și drept urmare susține că a îndeplinit toate condițiile legale, inclusiv dispozițiile legilor speciale pentru obținerea finanțării nerambursabile pentru proiectul dedicat B., fapt ce atrage nelegalitatea sentintei atacate.

Cu referire la cel de-al doilea motiv de recurs, se susține că cererea de obținere a finanțării nerambursabile îndeplinește dispozițiile Ordinului nr. 2319/2018, respectiv a prevederilor art. 7 și 8 din Ghidul privind procedura de selecție.

Rezultatul primei etape a procedurii de selecție a cererilor de finanțare nerambursabilă s-a publicat pe site-ul ministerului la data de 03.08.2018 în cadrul ANUNȚULUI cu privire la clarificări și depunerea contestațiilor asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea selecției manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918 - 2018) și al Primului Război Mondial formulate și asumate de entități persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Rezultatul procedurii de selecție a fost publicat într-un anunț pe site-ul web al ministerului sub forma unui hyperlink la un fișier excel, în fapt un tabel nesemnat de nimeni care nu poate avea în niciun fel însemnătatea unui act administrativ care să stabilească rezultatul unei proceduri de acordare a unor finanțări nerambursabile.

Arată recurenta că în acest tabel proiectul acesteia i s-a atribuit un calificativ neconform cu prevederile Ordinului nr. 2319/2018, iar comisia de selecție a menționat faptul că nu s-a putut pronunța pe dosarele care solicită finanțarea pentru monumente de for public "în absența unui aviz de la Comisia Națională pentru Monumente de for public" și recomandă o evaluare separată.

Arata, de asemenea, că punctul de vedere al comisiei de selecție a fost susținut și de Comisia de soluționare a Contestațiilor invocând și imposibilitatea de analiză a contestației în baza mandatului primit.

Susține recurenta că Ghidul privind procedura de selecție a manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României nu cuprinde prevederi exprese legate de acest tip de acțiuni din categoria "Monumente de for Public" nefiind solicitată îndeplinirea vreunor precondiții pentru selectarea în vederea finanțării, fapt ce atrage nelegalitatea soluției de respingere a proiectului propus de recurentă.

Încadrarea în legislația specifică, respectiv respectarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 cu modificările și completările ulterioare, incumbă celor ce intenționează o astfel de acțiune pe durata realizării proiectului dar nu poate condiționa faza de selecție pentru finanțare atâta vreme cât nu a fost solicitată în mod expres o astfel de cerință în Ghidul privind procedura de selecție. Cererea de finanțare a fost întocmită strict în condițiile Ghidului și nu a inclus și alte documente suplimentare în afara celor expres solicitate de prevederile art. 7 și 8, în condițiile în care documentația de proiect era compusă limitativ dintr-o cerere de finanțare cu format tipizat și documente anexe și care nu sunt de natura celor menționate ca motiv al respingerii.

Intimatul-pârât Ministerul Culturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în esență ca instanța de fond a făcut o interpretare și aplicare corectă a normelor de drept incidente cauzei.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Cererea de recurs este întemeiată în drept pe motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanță a dat-o dispozițiilor legale este corectă.

Controlul judiciar declanșat de recurenta-reclamantă a avut ca obiect respingerea de către intimat a proiectului său reprezentat de edificarea monumentului dedicat B. și manifestării culturale conexe constând în expoziții muzeale.

Din cuprinsul procesului-verbal al comisiei de selecție a propunerilor privind manifestările acțiunile și proiectele de aniversare a Centenarului României și a primului război mondial, formulate și asumate de entități persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, reiese că pentru un număr de 7 proiecte Comisia a constatat că nu este competentă să evalueze propunerile întrucât acestea priveau ridicarea de monumente de for public, proiecte care au un regim special, reglementat de acte normative specifice, recomandând o evaluare separată a acestor dosare.

Înalta Curte reține că și Comisia de soluționare a contestațiilor nr. 2711/20.08.2018 a reținut nerespectarea legislației specifice făcându-se referire la faptul că proiectul propus intră în sfera de aplicare a dispozițiilor Ordinului Ministerului Culturii nr. 2200/26.03.2015 astfel că s-a arătat că atribuția evaluării proiectului revine Comisie Naționale a Monumentelor de For Public.

Observând proiectul propus de către recurenta-reclamantă, se constată că acesta a avut ca temă un monument istoric care se înscrie în categoria monumentelor de for public, respectiv Legea nr. 120/2006. Amplasarea monumentelor de for public se realizează cu respectarea tuturor prevederilor în vigoare privind urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și cu avizul privind concepția artistică a monumentului de for public emis de Ministerul Culturii și Identității Naționale în baza analizei realizate de Comisia Națională pentru Monumentele de For Public.

Este necontestat faptul că proiectul propus de către recurenta-reclamantă intră în categoria monumentelor de for public.

În raport de aceste aspect, reiese cu puterea evidenței că recurenta avea obligația de a respecta, în vederea realizării acestui proiect, și normele speciale prevăzute de Legea nr. 120/2006 și Ordinul Ministerului Culturii nr. 2200/2015.

Dreptul civil român pornește de la două principii fundamentale în interpretarea și delimitarea domeniului de aplicare a legii generale și, respectiv, a legii speciale: specialia generalibus derogant și generalia specialibus non derogant.

Consecința acestor principii de interpretare este aceea că ori de câte ori există dispoziții legale speciale ce reglementează o materie dată este înlăturată de la aplicare legea generală care reglementează aceeași materie, legea generală putând fi aplicată doar în completare, pentru acele aspecte ce au scăpat reglementării speciale.

Neaplicarea legii generale pentru ipoteze legale cuprinse în dispoziții speciale este o regulă de drept ce rezultă din aplicarea în practică a celor două principii enunțate anterior. Ca atare, nu este necesară înlăturarea expresă de la aplicare a legii generale, prin dispoziții incluse în legea specială, după cum nu este necesară nici pronunțarea unor decizii în interesul legii care să lămurească expres problema raportului dintre legea generală și legea specială, întrucât principiile de drept - fie că sunt incluse sau nu sunt incluse într-o reglementare expresă - se impun părților și interpretului întocmai ca legea, dată fiind natura lor juridică de reguli fundamentale ale unui sistem de drept.

Pornind de la aceste considerații, Înalta Curte reține că problema de drept supusă atenției judecătorului de la fond a vizat împrejurarea dacă proiectul propus de către recurentă trebuia să respecte și normele speciale prevăzute de Legea nr. 120/2006 și Ordinul nr. 2200/2015, problemă de drept analizată în mod corect de judecătorul fondului care a stabilit, in baza principiului de drept enunțat mai sus, că acest proiect trebuie să respecte și normele speciale prevăzute de Legea nr. 120/2006 și Ordinul 2200/2015.

Observând domeniul de aplicare al Legii nr. 120/2006:

"Art. 1

Prezenta lege reglementează cadrul juridic general al realizării, amplasării și administrării monumentelor de for public.

Art. 2

(1) În sensul prezentei legi, monumentele de for public sunt bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ și de semnal, amplasate în spații publice, într-o zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

(2) Monumentele de for public pot fi clasate ca monumente istorice, urmând regimul juridic general stabilit pentru acestea.

Art. 4

Monumentele de for public se pot realiza după cum urmează:

a) ca obiectiv de investiție prevăzut în bugetele autorităților, instituțiilor și serviciilor publice;

b) în cadrul unor programe și proiecte culturale finanțate din fonduri alocate de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale, potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) în cadrul unor parteneriate constituite între autorități și/sau instituții publice subordonate acestora și persoane fizice sau juridice de drept privat, având drept scop susținerea unor programe sau proiecte de artă plastică ori artă monumentală;

d) în cadrul unor programe sau proiecte culturale promovate și susținute exclusiv din fonduri private, de persoane fizice sau juridice de drept privat, cu acordul autorităților administrației publice locale competente teritorial.

Art. 5

Amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și cu avizul privind concepția artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Națională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public".

Rezultă, fără putință de tăgadă, că proiectul propus de către recurentă trebuia să respecte și cerințele prevăzute de normele Legii nr. 120/2006 și Ordinul nr. 2200/2015.

Prin recurs s-a susținut de către recurentă împrejurarea că cererea de obținere a finanțării nerambursabile a îndeplinit condițiile prevăzute de dispozițiile art. 7 și 8 din Ordinul nr. 2319/2018.

Observă Înalta Curte că acest aspect este necontestat de către niciuna din părți. Este adevărat că aceste dispoziții legale au fost respectate de către recurentă, însă în raport de natura proiectului propus - monument de for public - recurenta avea obligația de a respecta și legile speciale anterior enunțate, a căror respectare nu a fost dovedită în prezenta cauză.

Proiectul propus de către recurenta-reclamantă a atras incidența în cauză și a normelor speciale prevăzute de Legea nr. 120/2006 și a Ordinului nr. 2200/2015, care la Anexa 3 cuprinde și documentația necesară în vederea analizării proiectelor de către Comisia Națională pentru Monumente de For Public, rspectiv:

- Adresă de înaintare a documentației însoțită de un referat de oportunitate din partea Direcției Municipiului București/Județene pentru Cultură, adresată Ministerului Culturii - Compartimentul Monumente de For Public.

- Susținere teoretică/motivație, maxim 1000 cuvinte, care să includă detaliile tehnice ale lucrării (dimensiuni, materiale).

- Curriculum Vitae al autorului/autorilor lucrării.

- Certificat de Urbanism eliberat de autoritățile locale pe raza cărora se propune amplasarea lucrării.

- Plan de încadrare în sit pe suport topo-cadastral/ortofotoplan (scara 1:5000/1:2000).

- Extras din PUG, PUZ sau PUD elaborat și aprobat la nivel local, care să cuprindă referiri la zona de amplasare a lucrării.

- Studiu de amplasament din care să rezulte relația cu vecinătățile, vizibilitatea, modul de percepție, configurarea siluetei etc. Studiul de amplasament va fi elaborat: pentru mediul urban, de către un arhitect sau urbanist cu drept de semnătură; pentru mediul rural, de către un arhitect, urbanist sau de un conducător-arhitect cu drept de semnătură. Studiul va cuprinde:

- plan de situație la scara 1:500 sau 1:1000, care va cuprinde, după caz și amenajări ale spațiului limitrof (Alei de acces, elemente vegetale, mobilier urban, sistem de iluminat).

- desfășurări de fronturi (minim 2 direcții).

- perspective la nivelul ochiului, perspective axonometrice.

- fotomontaje ale lucrării pe amplasament (colaj fotocopiat sau prelucrare computerizată, care să includă imaginea machetei lucrării propuse pe amplasament), care vor indica și modul de iluminare a lucrării pe timpul nopții.

- delimitarea zonei de protecție a lucrării de artă vizuală de for public, în vederea conservării integrate și a punerii în valoare a acesteia.

- Fotografii ale machetei lucrării propuse, format A4, din cel puțin trei unghiuri (față, profil, spate). Fotografiile trebuie să fie clare și să permită observarea detaliilor.

- Macheta propriu-zisă (se prezintă doar la solicitarea Comisiei).

Reține Înalta Curte că această documentație nu a fost întocmită de către recurentă astfel că în mod corect și legal proiectul sau a fost respins de la finanțare.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că toate criticile formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 79 din 31 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 februarie 2022.