ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3909/2021

Ședința publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Sesizarea instanței de fond

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ si Fiscal, la data de 4 noiembrie 2013, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit:anularea Deciziei nr. 22021 din 15.07.2013, emisă de pârâtă ca urmare a soluționării contestației sale nr. 405/13.06.2013 formulate împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat de APDRP în data de 22.03.2013 și comunicat prin adresa nr. x/14.05.2013 privind proiectul FEADR contract x/27.04.2011; anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor bugetare menționat; suspendarea, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 a executării deciziei și procesului-verbal.

Prin sentința civilă nr. 1285 din 22 aprilie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a anulat Decizia nr. 22021/15.07.2013 și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/14.05.2013 emise de pârâtă, a dispus suspendarea actelor atacate până la soluționarea definitivă a cauzei și a obligat pârâta la 3.150 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a formulat recurs, solicitând modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii de anulare, respectiv de suspendare a actelor atacate de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca neîntemeiată, invocând motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 1155/22.03.2017 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

La data de 19.06.2017 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal dosarul nr. x/2013.

În ședința publică din data de 04.12.2018 instanța a reținut cauza în pronunțare sub aspectul unei eventuale incidențe a perimării cauzei.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 5208 din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția perimării. S-a constatat perimarea de drept a cererii de chemare în judecată în ceea ce privește pe reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE; s-a respins cererea de repunere a cauzei pe rol, ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

În opinia recurentei, instanța de fond prin respingerea repunerii pe rol a încălcat procedura de judecată prin nerespectarea art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. care are în vedere: "(1) Orice cerere de chemare în judecata, contestație, apel, recurs, revizuire șl orice alta cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni."

Or, în cazul de față suspendarea era solicitată pentru a beneficia de opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind revizuirea deciziei de casare a sentinței de la instanța de fond a dosarului nr. x/2013 Faptul că Înalta Curte nu a comunicat decizia redactată a pronunțării nu reprezintă un motiv imputabil societății recurente atât timp cât nu se poate rejudeca cauza fără a beneficiea de opiniile ÎCCJ.

În consecință nu există nici un motiv imputabil recurentei, privind aplicarea perimării, ca motiv de lipsă de îndeplinire a obligațiilor.

Susține recurenta că, suspendarea a fost admisă atât de instanță, cât și de cele două părți cu scopul de a beneficia de opinia Înaltei Curți din dosarul nr. x/2017, dosar care avea în vedere o revizuire a deciziei de casare a hortărârii finale în dosarul nr. x/2013 la instanța de fond,Curtea de Apel București.

Susține recurenta că, perimarea este o sancțiune pentru o eventuală lipsă de interes și în nici un caz nu trebuie să reprezinte o formă de a apară o instituție publică de a răspunde pentru încalcarea prevederilor legale și prin aceste decizii să nu se asigure un proces echitabil.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

2.1. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Prin acțiunea formulată de reclamanta S.C A.. în contradictoriu cu APDRP (actualmente AFIR) a solicitat anularea, respectiv suspendarea efectelor actelor adrninstrative reprezentate de Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din data de 14.05.2013, respectiv de Decizia de soluționare a contestațiilor nr. 22.021 din data de 15.07.2013.

Prin sentința nr. 1285 din data de 22 aprilie 2014, pronunțată în dosarul nr. x/2013 de Curtea de Apel București, secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L și s-a dispus suspendarea și anularea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x dfn data de 14.05.2013, respectiv a Deciziei de soluționare a contestațiilor nr. 22.021 din data de 15.07.2013.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs AFIR, solicitând modificarea hotărârii atacate, în conformitate cu prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 1155/22.03.2017 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul AFIR, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare instanței inițial investite, în rejudecare, acțiunea a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București cu nr. x/2013*.

La data de 27.11.2017, Curtea de Apel București a dispus suspendarea acțiunii în contencios administrativ, în rejudecare după casare, la cererea recurentei-reclamante, în temeiul art. 413 alin. (1) C. proc. civ. până la soluționarea dosarului nr. x/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect revizuire.

La data de 06.02.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 403 din 06.02.2018, prin care a respins cererea de revizuire formulată de A. S.R.L..

Potrivit art. 415 alin. (1) din C. proc. civ., care dispun că "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămasîtn nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni.

Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.

Raportat la aceste dispoziții legale, instanța de fond a constatat, în mod corect, că acțiunea care a determinat suspendarea cauzei a fost soluționată definitiv la data de 6.02.2018, dată de la care cauza a rămas în nelucrare din culpa părții, mai mult de 6 luni, fără ca părțile să solicite repunerea cauzei pe rol sau să facă dovada vreunei imposibilități obiective și justificate de continuare a demersului procesual.

În ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia termenul de perimare trebuie calculat de la data comunicării deciziei nr. 403/06.02.2018, instanța de fond a apreciat în mod corect, în acord cu normele de procedură în materie, că termenul de perimare începe să curgă de la data pronunțării acestei hotărâri judecătorești și nu de la data comunicării sale conform art. 534 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. potrivit cărora "Sunt hotârâri definitive orice hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate ca recurs" și art. 634 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora "hotârârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după an, la data pronunțării".

Având în vedere că în cauza de față s-a împlinit termenul de 6 luni de la ultimul act de procedură efectuat, cauza rămânând în nelucrare în această perioadă, instanța de fond a admis, în mod corect, excepția perimării, motiv pentru care se apreciază că hotărârea atacată este temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. împotriva sentinței civile nr. 5208 din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 septembrie 2021.