ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3450/2022

Ședința publică din data de 14 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal la data de 28.09.2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor, a solicitat suspendarea executării procesului-verbal de inspecție nr. x/10.09.2021 al Direcției Generale de inspecție Economică Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor până la pronunțarea instanței de fond, cu cheltuieli de judecată

Prin sentința civilă nr. 1567 din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor și s-a dispus suspendarea executării procesului-verbal de inspecție nr. x/10.09.2021 până la pronunțarea în fond a acțiunii în anulare.

Împotriva sentinței civile nr. 1567 din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței, iar în rejudecare, respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, reclamanta a solicitat, în principal, anularea recursului, motivele formulate neîncadrându-se în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției primei instanțe, justificată prin prisma îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Prin notele de ședință din data de 29.04.2022 intimata - pârâtă a invocat excepția lipsei de interes a recursului, în raport de revocarea procesului-verbal de inspecție nr. x/10.09.2021 prin decizia nr. 4/C/16.02.2022 emisă de Ministerul Finanțelor-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și contestațiilor.

II. Soluția instanței de recurs

Sub aspectul situației de fapt se reține că reclamanta A. a solicitat suspendarea executării procesului-verbal de inspecție nr. x/10.09.2021 al Direcției Generale de inspecție Economică Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor până la pronunțarea instanței de fond.

În cuprinsul procesului-verbal s-a reținut că A.. ar datora bugetului de stat suma de 6.387.756 RON, din care 4.765.523 RON reprezentând creanță bugetară principală aferentă exclusiv perioadei 2015-2019 și 1.622.233 RON reprezentând accesorii pentru perioada 31.12.2015-31.07.2021. Suma reprezintă contravaloarea chiriei aferente bunului aparținând proprietății publice - imobil Casa Vernescu, despre care se arată ar fi fost închiriat fără bază legală de către reclamantă.

Împotriva procesului-verbal de inspecție nr. x/10.09.2021 reclamanta a formulat plângere prealabilă la data de 22.09.2021, solicitând revocarea acestuia.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Cu titlu prealabil, verificând cererea de recurs din perspectiva excepției nulității invocate prin întâmpinare, prin raportare la cerințele instituite la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte reține caracterul neîntemeiat al excepției, reținându-se că, la o analiză a motivelor de reformare a sentinței atacate din perspectiva normelor de drept material incidente în soluționarea litigiului, recurentul-pârât a formulat critici punctuale asupra sentinței pronunțate de prima instanță, ce pot fi încadrate în cazurile de casare reglementate de art. 488 pct. 6 și 8 din C. proc. civ., cu referire la condiția cazului bine justificat și a pagubei iminente, astfel cum au fost acestea reținute de prima instanță.

În ceea ce privește analizarea excepției lipsei de interes a pârâtului în promovarea recursului, aceasta se impune a fi făcută strict prin prisma interesului de a acționa, în sens procesual, din perspectiva calității de parte litigantă și nicidecum în considerarea faptului că actul a cărui anulare s-a solicitat ar fi fost revocat ulterior, astfel că instanța va respinge această excepție, dând prioritate excepției lipsei de obiect a acțiunii, pentru considerentele în continuare arătate.

Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 4/C/16.02.2022 emisă de Ministerul Finanțelor-Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și contestațiilor (ulterioară sesizării instanței de recurs), s-a dispus admiterea plângerii prealabile formulate de A. și revocarea Procesului-verbal de inspecție nr. x/10.09.2021 emis de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară.

Conform dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces".

Așadar, unul dintre elementele acțiunii civile, este, alături de subiect/părți și cauză, obiectul acțiunii, respectiv pretenția concretă a reclamantului.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ. una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind formularea unei pretenții, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și în căile de atac.

Înalta Curte reține că obiectul acțiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării Procesului-verbal de inspecție nr. x/10.09.2021 emis de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, iar având în vedere că organul de soluționare a contestației, în procedura prevăzută de art. 22 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 a dispus desființarea acestuia, Înalta Curte constată că suspendarea executării în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, mai sus redate, a rămas fără obiect.

Față de dispozițiile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., constatând culpa procesuală a recurentului-pârât, care a formulat critici în recurs privind modul de soluționare a fondului litigiului de către prima instanță, ceea ce a necesitat din partea intimatei - reclamante avansarea unor cheltuieli pentru asistență juridică calificată, Înalta Curte reține caracterul întemeiat al cererii de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată formulată de intimata-reclamantă A., urmând a o încuviința, conform dovezii depusă de aceasta în dosarul de recurs, respectiv chitanța privind onorariul de avocat în cuantum de 5.883 RON .

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În concluzie, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, recursul urmează să fie admis, dispunându-se casarea sentinței atacate și respingerea, ca rămasă fără obiect, a cererii de suspendare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului și excepția lipsei de interes ca neîntemeiate.

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 1567 din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

Obligă recurentul - reclamant la plata sumei de 5883 RON reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatei - reclamante A..

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.