ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 562/2022

Ședința publică din data de 17 martie 2022

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare, are în vedere următoarele:

Pe rolul Judecătoriei Timișoara, secția a II-a civilă la 23 octombrie 2017, sub nr. dosar x/2017, a fost înregistrată contestația la executare formulată de petentul A..

Prin încheierea nr. 11328 din 07 noiembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. x/2017, s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată formulată de petent.

Ulterior, la 15 noiembrie 2017, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. x/2017/a1, petentul A. a solicitat reexaminarea încheierii civile nr. 11328 din 7 noiembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. x/2017 și, în consecință, revenirea asupra măsurii anulării și retrimiterea pricinii completului inițial investit, pentru continuarea judecății.

Prin încheierea nr. 162 din 10 ianuarie 2018, pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, s-a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A..

Prin decizia nr. 1449/A din 6 noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a constatat perimat apelul declarat de apelantul-petent A. împotriva încheierii nr. 162 din 10 ianuarie 2018 pronunțată de Judecătoria Timișoara.

Prin decizia nr. 159 din 11 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 1449/A din 6 noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2017.

Împotriva deciziei nr. 159 din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă a declarat recurs petentul A. la 12 februarie 2021.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 martie 2021 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 5.

Prin rezoluția din 22 aprilie 2021, s-au dispus măsurile procesuale prevăzute de art. 490 și 493 din C. proc. civ. și s-a stabilit taxa judiciară de timbru datorată de recurent pentru soluționarea recursului.

După etapa comunicărilor, la 21 decembrie 2021, completul de filtru a luat act de raportul asupra admisibilității în principiu și a dispus comunicarea acestuia, pentru a da posibilitate părților să formuleze un punct de vedere la raport.

Părțile nu au formulat puncte de vedere la raport, dar la 7 martie 2022 au fost înregistrate la dosarul cauzei precizări formulate de recurent, prin care justifică demersul său juridic.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac.

Magistratul-asistent raportor a menționat în cuprinsul raportului că recursul este declarat în termenul legal, este timbrat și că hotărârea atacată este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. A menționat că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.

Prin cererea înregistrată la 12 februarie 2021 la Curtea de Apel Timișoara, petentul A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 159 din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, arătând că va depune ulterior și motivele pe care își va întemeia calea de atac.

La data de 07 martie 2022, la dosarul cauzei recurentul a depus un înscris, prin care a arătat că instanțele din Timișoara nu pot da o soluție procesuală lămuritoare, întrucât în județ se practică protocoale neclare, în care sunt implicați baronii locali și Casa de Pensii.

În ceea ce îl privește, au fost operate rețineri nelegale din salariu, iar, solicitarea sa de a se produce dovezi cu privire la destinația acestor rețineri, nu a fost onorată de către instanțele de judecată. Solicită dovezi în cadrul prezentei căi de atac, arătând că în presa scrisă s-a vehiculat informația că din aceste sume, reținute din salariul său și al altor salariați, au fost edificate terase la diverse persoane.

A solicitat admiterea prezentei căi de atac, pe care a intitulat-o apel.

La termenul din 17 martie 2022, instanța a analizat admisibilitatea în principiu a recursului și a rămas în pronunțare asupra excepției nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., a cărei analiză este prioritară și pe care o găsește incidentă pentru următoarele considerente:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În conformitate cu dispozițiile art. 421 alin. (2) teza I din C. proc. civ., "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare."

În ceea ce privește posibilitatea atacării cu recurs a deciziei nr. 159 din 11 februarie pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, față de dispozițiile anterior redate, se constată că această decizie este supusă căii de atac a recursului, în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar recursul a fost declarat în termenul legal.

Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte reține că cererea de recurs a fost formulată la data de 12 februarie 2021, în cerere făcându-se mențiunea că motivele se vor depune separat.

Potrivit prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, la alin. (3) al acestui articol stipulându-se că nearătarea și nedezvoltarea acestora este sancționată cu nulitatea.

Mențiunea din cererea de recurs, în sensul că motivele vor fi depuse separat nu este de natură să înlăture sancțiunea nulității, în speță nefiind incidente prevederile art. 487 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, precizările depuse la dosarul cauzei în data de 07 martie 2022, peste termenul legal, nu combat în vreun fel argumentele instanței de apel în motivarea deciziei atacate, respectiv cele ce au determinat Curtea de Apel Timișoara să constate perimat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1449 din 06 noiembrie 2019 a Tribunalului Timiș.

Așa fiind, Înalta Curte constată că recurentul nu și-a îndeplinit obligația de motivare a recursului în termenul legal, astfel încât, este incidentă excepția de nulitate așa cum a fost expusă prin raportul întocmit în cauză.

În această situație, se va constata nulitatea căii de atac pentru neîndeplinirea cerințelor procedurale de motivare a recursului în termenul legal, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 159 din 11 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2022.