ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.03.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 545/2022

HOTĂRÂRE
17.03.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 545/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 17 martie 2022

Asupra cauzei de față, are în vedere următoarele:

Prin încheierea de ședință din 12.10.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, la care s-a conexat dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea petentului A. de ajutor public judiciar sub forma asistenței juridice prin avocat.

Instanța a reținut că petentul a indicat ca temei juridic al cererii sale doar Constituția României, fără însă a argumenta punctual de ce solicită acordarea unui beneficiu acordat de stat pentru asigurarea unui proces echitabil, în forma solicitată.

Împotriva acestei încheieri a formulat cerere de reexaminare petentul A., solicitând admiterea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenței juridice.

Prin cereri completatoare, nesemnate, petentul a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 12, 13, 103, 148 și 151 din Constituția României, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și a Curții Europene de Justiție pentru asigurarea interpretării și aplicării uniforme a C. proc. pen. și a C. proc. civ., enumerând o serie de texte din aceste acte normative.

Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin încheierea din 19 noiembrie 2021 a admis excepția nulității, invocate din oficiu, și a anulat cererea de reexaminare formulată de către petent.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar, care constituie calea de atac împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, trebuie să conțină semnătura titularului acesteia.

Aceste dispoziții speciale se coroborează cu cele generale, de principiu, din C. proc. civ., care prevăd obligativitatea semnării cererii adresate instanței.

Împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a formulat recurs petentul A., fără a semna, însă, calea de atac și arătând în finalul solicitării sale, că o va semna ulterior.

Prin rezoluția din 18.01.2022, s-a pus în vedere recurentului-petent că are obligația de a semna cererea de recurs sau de a transmite la dosar un exemplar care să poarte semnătura sa olografă, sub sancțiunea nulității prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

La termenul de judecată din 17 martie 2022, Înalta Curte a constatat că recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței și nu a semnat cererea de recurs astfel încât, a invocat, din oficiu, excepția nulității căii de atac, pe care o găsește incidentă pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 148 alin. (1) din C. proc. civ. orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura.

Conform dispozițiilor art. 196 din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) in C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde semnătura părții, iar alin. (2) al aceluiași text de lege dispune că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În cauza de față, se constată că, deși, recurentul-petent A. a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de recurs înaintată prin e-mail sau de a expedia un exemplar semnat al cererii, sub sancțiunea nulității, nu s-a conformat obligației dispuse de instanță.

Se reține că partea care înțelege să transmită instanței cereri în format electronic, astfel cum a fost transmisă în speță cererea de recurs, trebuie să se conformeze dispozițiilor speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001 ce stabilesc regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanței o garanție a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conținutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.

Așadar, pentru a se conforma dispozițiilor instanței de judecată, recurentul-petent avea posibilitatea, fie de a transmite prin e-mail cererea de recurs, e-mail care să aibă atașat o semnătură electronică validă, în condițiile legii speciale anterior menționate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poștă un exemplar al cererii formulate, care să poarte semnătura sa olografă.

În lipsa semnăturii părții, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanței de judecată, lipsa uneia dintre condițiile de formă invalidând cererea de recurs.

Având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condițiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanței și constatând că lipsește semnătura părții, Înalta Curte urmează să facă aplicarea art. 196 și 486 alin. (3) din C. proc. civ. și va sancționa lipsa de diligență a recurentului cu anularea cererii de recurs, pentru lipsa semnăturii.

Anulează recursul declarat petentul A. împotriva încheierii din 19 noiembrie 2021 a Curții de Apel Brașov, secția civilă pronunțată în dosarul x/2021

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-11-22
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2261/2023
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2023 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de sesizare a Curții Constituționale Prin cererea depusă în data de 26.06.2023 în dosarul nr. x/2021 al
ÎCCJ 2022-11-01
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 689/2022
Ședința publică din data de 01 noiembrie 2022 Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 5/R din data de 12 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția p
ÎCCJ 2021-10-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2164/2021
rii din 29 iunie 2021, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2021.1, prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma acordării asistenței judiciare gratuite conform Legii nr. 211/2004 raportate la art. 8 1 di
ÎCCJ 2024-05-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1285/2025
instanței în fața căreia a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate o competență specială, având ca obiect verificarea îndeplinirii, în mod cumulativ, a condițiilor de admisibilitate prevăzute de alin. (1)-(3) ale art. 29 din Legea
ÎCCJ 2021-11-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 896/2021
Deliberând asupra recursului declarat de recurentul A., împotriva dispoziției din sentința penală nr. 145/F din data de 19 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2021,referitoare la respingerea
Sursă