ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 502/2022

Ședința publică din data de 15 martie 2022

I. Circumstanțele cauzei:

Prin contestația la executare înregistrată la data de 8 aprilie 2021 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca a formulat contestație la executare, cerere de suspendare a executării silite și suspendare provizorie a executării silite demarate de către creditorii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. și CC. în dosarul execuțional nr. x/2021 al S.C. P..E.J. DD..

2.1. Prin sentința civilă nr. 4010 din data de 8 iunie 2021, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, în esență, a reținut că instanța competentă a soluționa litigiul se determină în raport de dispozițiile art. 714 alin. (1) și art. 719 alin. (7) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 651 alin. (1) din același act normativ.

Însă, a constatat că, în cauză, în considerarea calității speciale a creditorilor - de judecători aflați într-un raport de muncă cu Tribunalul Cluj - precum și în raport de cea a contestatorului debitor, devin incidente prevederile art. 127 alin. (1), (2

1

) și (3) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Ca atare, în temeiul art. 127 alin. (1), (2

1

) și (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 651 din același act normativ, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, instanță de același grad aflată în circumscripția Curții de Apel Alba, aceasta fiind una dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj.

2.2. Prin încheierea civilă nr. 84 din data de 26 ianuarie 2022, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de către intimata L., prin întâmpinare, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea din oficiu a judecății și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Judecătoria Alba Iulia a reținut că prin încheierea civilă nr. 2209/CC/2021 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost încuviințată executarea silită în dosarul cu nr. x/2012

În raport de cele statuate prin Decizia cu nr. 20/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, a apreciat că instanța de executare este Judecătoria Cluj-Napoca, care a încuviințat executarea silită.

A mai reținut că, în cauză, există pluralitate de debitori și Judecătoria Cluj-Napoca a încuviințat executarea silită, iar, în acest context, potrivit art. 112, coroborat cu 116 C. proc. civ., o astfel de alegere a operat în momentul sesizării Judecătoriei Cluj-Napoca cu cererea de încuviințare a executării silite, pe care aceasta s-a și pronunțat, acoperindu-se astfel competența teritorială a instanței de executare.

Totodată, Judecătoria Alba Iulia a constatat că, față de calitatea intimaților, devin incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., care nu au făcut obiectul deciziei anterior menționate.

A arătat că posibilitate de alegere între două sau mai multe instanțe care ar putea fi competente din punct de vedere teritorial și a de a întruni calitatea de instanță de executare este dată de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., alegerea aparținând și în acest caz reclamantului debitor, potrivit art. 116 C. proc. civ.

Însă, a constatat că, deși intimații au calitatea de creditori în executarea silită, aceștia dețin calitatea de pârâți în prezenta cauză, motiv pentru care dispozițiile incidente sunt cele ale art. 127 alin. (2) C. proc. civ. și nu cele de la alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, a mai reținut că, totodată, intimații dețin și calitatea de judecători în cadrul Tribunalului Cluj și al Curții de Apel Cluj, astfel că, potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Astfel, a arătat că debitorul ar fi avut posibilitatea să sesizeze, în temeiul art. 127 alin. (2) C. proc. civ., în baza tezei finale a Deciziei cu nr. 20/2001 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (legea prevede altfel), direct Judecătoria Alba Iulia pentru soluționarea contestației la executare; o astfel de alegere facultativă dată debitoarei reclamante nu a fost făcută de aceasta, petenta sesizând direct Judecătoria Cluj-Napoca la data de 8 aprilie 2021 cu contestație la executare propriu-zisă, cerere de suspendare provizorie și cerere de suspendare propriu-zisă a executării silite.

Prin urmare, a apreciat că, astfel, competența teritorială s-a acoperit în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca la data sesizării și în baza tezei finale a deciziei pronunțate în soluționarea unui recurs în interesul legii menționate anterior.

În plus, a avut în vedere și faptul că, înaintea pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a Deciziei nr. 20/2021, s-a pronunțat o decizie de speță - regulator de competență - în cadrul acestui dosar, vizând capătul de cerere privind suspendarea provizorie a executării silite, stabilindu-se competența de soluționarea în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca (decizia nr. 1545 din data de 24 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul cu nr. x/2021); soluția a fost întărită și prin admiterea cererii de revizuire a hotărârii potrivnice, fiind desființată încheierea Judecătoriei Alba Iulia de pronunțare asupra capătului de cerere vizând suspendarea executării silite.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Alba Iulia, secția civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale cele două instanțe cu privire la norma de procedură în temeiul căreia se stabilește instanța competentă a soluționa litigiul.

Prima instanță învestită a făcut aplicarea art. 127 alin. (1), (2

1

) și (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 651 din același act normativ, în timp ce cea de-a doua judecătorie, raportat la prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., a reținut că debitoarea reclamantă nu a uzat de dreptul său la o astfel de alegere facultativă și, în plus, a dat eficiență principiului unicității instanței de executare, enunțat și prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

În speță, prin încheierea civilă nr. 2209/CC/2021 pronunțată în dosarul nr. x/2012, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a încuviințat executarea silită la cererea creditorilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. și CC., împotriva debitorilor Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj, Ministerul Justiției, Curtea De Apel Cluj și Tribunalul Cluj, în temeiul titlurilor executorii reprezentat de: sentința civila nr. 335 din data de 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, astfel cum a fost lămurită prin încheierea civilă din data de 27 iunie 2019 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2007, definitivă prin decizia civilă nr. 59/R/2019 a Curții de Apel Cluj, sentința civilă nr. 384/2008 a Tribunalului Cluj; sentința civilă nr. 1711 din data de 28 noiembrie 2014 pronunțată în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Mureș, îndreptată prin încheierile din 12 mai 2015 și 2 martie 2015 ale Tribunalului Mureș și decizia civilă nr. 894/A/2015 a Curții de Apel Mureș, pronunțată în dosarul nr. x/2013; sentința civilă nr. 654/2008 pronunțată în dosarul nr. x/2007 al Tribunalului Cluj, astfel cum a fost lămurită prin încheierea civilă din data de 3 iunie 2019 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, în dosarul nr. x/2007, definitivă prin decizia civilă nr. 42/R/2019 a Curții de Apel Cluj; sentința civilă nr. 384/2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul x/2007, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 379/R/2009 a Curții de Apel Cluj; decizia civilă nr. 1309/R/2009 a Curții de Apel Cluj; sentința civilă nr. 778/2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Mureș; sentința civilă nr. 457/2016 și încheierea din data de 7 iunie 2016, ambele pronunțate în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mureș, definitivă în baza deciziei civile nr. 422/A/2016 a Curții de Apel Mureș, pronunțată în același dosar; sentința civilă nr. 1189/2016 pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Cluj, încheierea nr. 992/CC/2016 și decizia nr. 1928/A/2016 a Curții de Apel Cluj, în același dosar (3639/107/2015); sentința civilă nr. 1254/2015 pronunțată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Mureș; sentința civilă nr. 1425/2017 a Tribunalului București, pronunțată în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia civilă nr. 5787/2017 a Curții de Apel București.

Prin încheierea pronunțată la data de 8 martie 2021 în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a admis cererea de completare a dispozitivului încheierii civile nr. 2209/CC/2021 formulată de S.C. P..E.J. DD. și a dispus completarea dispozitivului încheierii civile nr. 2209/CC/2021 pronunțate în dosar nr. x/2021, în ședința Camerei de Consiliu din data de 25 februarie 2021, în sensul că se va menționa: Încuviințează executarea silită și împotriva Ministerului Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj pentru executarea obligației de a face stabilită în sentința civilă nr. 335 din data de 25 februarie 2008 a Tribunalului Cluj și sentința civilă nr. 654/2008 a Tribunalului Cluj privind "obligarea debitoarei să aloce fondurile necesare plății în favoarea creditorilor a drepturilor salariale".

Obiectul litigiului cu privire la care poartă prezentul conflict negativ de competență îl reprezintă contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. și CC., în dosarul execuțional nr. x/2021 al S.C. P..E.J. DD..

Având în vedere circumstanțele cauzei și obiectul prezentului litigiu, astfel cum au fost anterior arătate, instanța competentă a soluționa pricina se stabilește în raport de prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 și care prevede că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În cauză, astfel cum s-a arătat anterior, prin încheierea de ședință nr. 2209/CC/2021, completată prin încheierea de ședință din data de 8 martie 2021, ambele pronunțate în dosarul nr. x/2012, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a încuviințat executarea silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. x/2021 al S.C. P..E.J. DD..

Prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, în motivarea deciziei anterior menționate, instanța supremă a reținut principiul unicității instanței de executare, care presupune că "una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute la alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanță fiind calificată de legislator drept instanță de executare".

Față de dezlegările obligatorii ale Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, rezultă că, în speță, instanța de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. este Judecătoria Cluj-Napoca, care a încuviințat executarea silită.

Prin urmare, având în vedere cele anterior reținute, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 martie 2022.