ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 830/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 830/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 12 aprilie 2022
I. Circumstanțele cauzei:
Obiectul cauzei:
Prin contestația la executare înregistrată la data de 7 septembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Finanțelor, în contradictoriu cu intimatele A., B., C., D., E., F., G., H. I., J. și K., a solicitat admiterea cererii de suspendare a executării silite demarate de L. în dosarul de executare nr. 601/2021, până la soluționarea contestației la executare; admiterea contestației la executare și, pe cale de consecință, anularea somațiilor emise de L. în dosarul de executare nr. 601/2021, a executării silite înseși, precum și a încheierii civile nr. 7754/CC/2021 de încuviințare a executării silite din 27 februarie 2020 pronunțate de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2021; admiterea cererii de întoarcere a executării silite și restabilirea situației anterioare.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:
2.1. Prin sentința civilă nr. 10546 din data de 9 decembrie 2021, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă a făcut aplicarea prevederilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., reținând și incidența dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.
Astfel, a constatat că, în prezenta cauză, executarea silită desfășurată în dosarul nr. x/2021 al L. urmărește recuperarea creanței menționate în titlul executoriu împotriva a patru debitori, și anume Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, iar, prin încheierea nr. 7754/CC/2021, pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2021, a fost încuviințată executarea silită împotriva tuturor debitorilor mai sus menționați.
Totodată, a reținut că, aplicând în mod corespunzător prevederile art. 112 C. proc. civ. la faza execuțională a procesului civil, creditoarele au ales instanța de executare ca fiind Judecătoria Cluj Napoca, întrucât debitorii Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj au sediul în municipiul Cluj Napoca, adresându-se unui executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Cluj.
Drept urmare, a apreciat că instanța de executare a fost stabilită de la momentul încuviințării executării silite ca fiind Judecătoria Cluj Napoca.
Însă, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă a arătat că, în cauză, în considerarea calității speciale a creditorilor - personal auxiliar conex aflat într-un raport de muncă cu Tribunalul Cluj, precum și în considerarea calității speciale a contestatorului debitor, Tribunalul Cluj - instanță superioară Judecătoriei Cluj-Napoca, devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ.
A mai reținut și că prezenta contestație la executare, formulată în contradictoriu cu intimatele creditoare, a fost introdusă la o altă instanță decât Judecătoria Cluj Napoca, rezultând astfel intenția debitorului contestator, conform art. 127 alin. (2) C. proc. civ., de a sesiza o altă instanță judecătorească decât cea care ar fi fost competentă, potrivit legii.
În plus, a avut în vedere și că, în dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj Napoca, având ca obiect contestația formulată de Tribunalul Cluj împotriva aceleiași executări silite, declinarea competenței de soluționare a cauzei s-a realizat tot în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
Prin urmare, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, instanța de același grad aflată în circumscripția Curții de Apel Alba, aceasta fiind una dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj.
2.2. Prin sentința civilă nr. 377 din data de 28 februarie 2022, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, secția a II-a civilă competența de soluționare a contestației la executare, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Alba Iulia și Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit.
Astfel, Judecătoria Alba Iulia a reținut incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., precum și a prevederilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ. și art. 116 din același act normativ.
Așadar, a arătat că, și în cadrul executării silite desfășurate împotriva mai multor debitori, executorul judecătoresc are opțiunea în a învesti cu cererea de executare silită instanța în circumscripția căreia se află domiciliul/sediul oricăruia dintre debitorii principali, cu respectarea dispozițiilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar, în conformitate cu prevederile art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
În prezenta cauză, având în vedere existența unei pluralități de debitori, a reținut că instanța de executare poate fi atât Judecătoria Cluj Napoca (competență determinată de sediul debitorilor Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj Napoca), cât și Judecătoria Sectorului 5 București (competență determinată de sediul debitorilor Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice).
Totodată, a apreciat că, în ceea ce privește încuviințarea executării silite, fiind o procedură necontencioasă în cadrul căreia nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, art. 127 C. proc. civ. nu-și găsește aplicabilitate, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții; or, la soluționarea cererii de încuviințare a executării silite, atât debitorul, cât și creditorul nu participă la judecarea cererii, nu este citat, nu i se comunică și nu poate, în principiu, ataca încheierea, astfel încât, condiția pentru care a fost instituită o atare reglementare, respectiv aceea a înlăturării oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei din pricina calității părții nu este îndeplinită.
A constatat că, în ceea ce privește contestația la executare, în prezenta cauză, debitorul Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de contestator, deci reclamant, iar creditorii, calitatea de intimați, deci pârâți, și, prin urmare, nici în această situație nu devine incident art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât nu creditorii, personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Cluj au introdus cererea de chemare în judecată, ci debitorul Ministerul Finanțelor Publice.
În schimb, a arătat că, dacă contestația la executare ar fi fost introdusă de debitorii Tribunalul Cluj și/sau Curtea de Apel Cluj Napoca, Judecătoria Cluj Napoca nu ar mai fi fost competentă, față de prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. și de calitatea de reclamanți a debitorilor, motiv pentru care ar fi devenit competente toate judecătoriile din circumscripțiile curților de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj Napoca, printre care și Judecătoria Alba Iulia, alături de Judecătoria Sectorului 5 București.
De asemenea, a reținut că, după ce alegere între două sau mai multe instanțe deopotrivă competente, reclamantul nu mai poate reveni asupra ei, nici pârâtul nu ar putea cere declinarea competenței, după cum nici instanța nu ar putea să o dispună din oficiu.
Astfel, a constatat că instanța sesizată de reclamant devine în mod exclusiv competentă să soluționeze acțiunea, competența fiind și rămânând câștigată în mod irevocabil instanței sesizate.
A reținut că Judecătoria Sectorului 5 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia ca urmare a admiterii excepției necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, deși contestatorul a sesizat în mod legal această instanță, fiind una dintre instanțele de executare competente alternativ să soluționeze contestația la executare.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte reține că Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă și Judecătoria Alba Iulia și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale cele două instanțe cu privire la norma de procedură în temeiul căreia se stabilește instanța competentă a soluționa litigiul.
Prima instanță învestită a făcut aplicarea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., în timp ce cea de-a doua judecătorie, apreciind că nu sunt incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., a constatat că debitorul contestator a uzat de dreptul său recunoscut de art. 116 C. proc. civ., de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente în raport de prevederile art. 112 din același act normativ, operând prorogarea legală de competență în favoarea instanței astfel învestite.
În speță, prin încheierea civilă nr. 7754/CC din data de 13 iulie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj Napoca, secția civilă a admis cererea formulată de către petenta L. și a încuviințat executarea silită la cererea creditorilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. împotriva debitorilor Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 292 pronunțată la data de 18 februarie 2008 în dosarul nr. x/2007 de către Tribunalul Cluj lămurită prin sentința civilă nr. 1216 pronunțată la data de 13 iulie 2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj.
Având în vedere obiectul prezentului litigiu, astfel cum au fost anterior arătat, instanța competentă a soluționa pricina s-ar stabili în raport de prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 și care prevede că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."
Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
În cauză, astfel cum s-a arătat anterior, prin încheierea de ședință nr. 7754/CC din data de 13 iulie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a încuviințat executarea silită în dosarul de executare nr. 601/2021, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 292 pronunțată la data de 18 februarie 2008 în dosarul nr. x/2007 de către Tribunalul Cluj lămurită prin sentința civilă nr. 1216 pronunțată la data de 13 iulie 2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj.
Prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Prin urmare, față de dezlegările obligatorii ale deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, în speță, instanța de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. ar fi Judecătoria Cluj-Napoca, care a încuviințat executarea silită.
Cu toate acestea, în soluționarea prezentului conflict negativ de competență, nu se va putea recurge la stabilirea instanței competente în temeiul art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (3) și alin. (1) C. proc. civ., întrucât, între instanțele de judecată între care s-a ivit conflictul negativ de competență nu figurează și instanța care a încuviințat executarea, anume Judecătoria Cluj Napoca, conflictul de competență fiind generat prin declinările reciproce dispuse de Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă și Judecătoria Alba Iulia.
În acest context particular, Înalta Curte va stabili instanța competentă pentru soluționarea contestației la executare în favoarea acelei instanțe dintre cele două aflate în conflict față de care operează criterii legale stabilite prin norme imperative, dar și observând conduita creditoarelor de a exercita opțiunea permisă de art. 116 C. proc. civ., prin intermediul executorului judecătoresc, în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, ca instanță de executare, opțiune care va primi eficiență, indirect, și în prezentul regulator de competență.
Astfel cum s-a arătat, creditoarele au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Tribunalul Cluj, iar cererea de încuviințare a executării silite a fost adresată de către executorul judecătoresc Judecătoriei Cluj Napoca, instanță inferioară celei la care creditoarele își desfășoară activitatea și aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj.
Alegerea Judecătoriei Cluj Napoca are, totodată, semnificația alegerii instanței dintre cele deopotrivă competente, având în vedere că din cuprinsul titlului executoriu rezultă existența unei pluralități de debitori, având sediile în circumscripția unor curți de apel diferite.
În consecință, dacă la momentul încuviințării executării silite ar fi fost luată în considerare incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., instanța învestită cu soluționarea cererii de încuviințare a executării silite era ținută să identifice o instanță de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj.
Dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., stabilesc astfel:
"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea."
Totodată, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, dispozițiile anterior enunțate se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.
În conflict, în cauza de față, sunt Judecătoria Sectorului 5 București, aflată în circumscripția Curții de Apel București, și Judecătoria Alba Iulia, aflată în circumscripția Curții de Apel Alba Iulia, curte de apel învecinată cu Curtea de Apel Cluj în circumscripția căreia creditoarele au ales instanța de executare în temeiul art. 116 C. proc. civ.
Ca atare, față de dispozițiile legale invocate, în vigoare la data sesizării organului de executare, raportat la calitatea creditoarelor de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Cluj, luând în considerare opțiunea acestora de a adresa, prin intermediul executorului judecătoresc, cererea de încuviințare a executării silite judecătoriei aflate în circumscripția tribunalului la care acestea își desfășoară activitatea, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 aprilie 2022.