ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1545/2021

Ședința publică din data de 24 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 08 aprilie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca a solicitat în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. și CC., să se dispună și suspendarea provizorie a executării silite începute de către Societatea Civilă Profesională de executori Judecătorești DD. în dosarul de executare nr. 174/2021, în baza dispozițiilor art. 719 alin. (7) din C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a contestației la executare.

2.1. Prin încheierea civilă nr. 4152 din 15 aprilie 2021, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut incidența prevederilor art. 127 din C. proc. civ. în raport de calitatea specială a creditorilor, respectiv cea de judecători în cadrul Tribunalului Cluj, instanța superioară Judecătoriei Cluj Napoca.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Alba Iulia, prin încheierea civilă nr. 1012 din 28 aprilie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca; a constatat invit conflictul negativ de competență; a suspendat, din oficiu, judecata cauzei; a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a constatat că prin încheierea nr. 2209 C. civ. din 25 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj Napoca a încuviințat executarea silită demarată în dosarul execuțional nr. x/2021 al S.C. P..E.J. DD. împotriva debitorilor Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj, la cererea creditorilor A., B., C., D., E., F., G., H., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. și CC., care au calitatea de judecători în cadrul Tribunalului Cluj, potrivit cererii depuse la executorul judecătoresc.

Având în vedere pluralitatea de debitori, s-a reținut că instanța de executare poate fi atât Judecătoria Cluj, competență determinată de sediul debitorilor Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, toate judecătoriile din circumscripțiile curților de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj, potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., cât și Judecătoria Sectorului 5 București, competență determinată de sediul debitorilor Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.

Instanța a apreciat că prevederile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză atâta timp cât încuviințarea executării silite este o procedură necontencioasă în cadrul căreia nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, astfel încât, condiția pentru care a fost instituită o atare reglementare, respectiv aceea a înlăturării oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei din pricina calității părții nu este îndeplinită.

Alineatul 2 al art. 127 din C. proc. civ. prevede un caz de prorogare facultativă de competență, în raport de care reclamantul poate sesiza atât instanța de la domiciliul pârâtului (respectiv Judecătoria Cluj Napoca), cât și toate judecătoriile din circumscripțiile curților de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj, printre care și Judecătoria Alba Iulia.

Or, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de contestator, a sesizat una dintre instanțele de executare competente alternativ, prerogativă atribuită de dispozițiile art. 116 din C. proc. civ., așa încât pârâtul nu ar putea cere declinarea competenței și nici instanța nu ar putea să o dispună din oficiu.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, în considerarea argumentelor ce succed:

În ceea ce privește legalitatea învestirii în vederea soluționării conflictului de competență, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Obiectul cauzei deduse judecății îl constituie cererea prin care contestatoarea Directia Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca a solicitat instanței suspendarea provizorie a executării silite în dosarul nr. x/2021 al Societății Profesionale de Executori Judecătorești DD., până la soluționarea contestației la executare ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Potrivit dispozițiilor art. 719 alin. (1) din C. proc. civ., până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea, suspendarea putându-se solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.

Din analiza textului de lege menționat, rezultă că suspendarea provizorie a executării silite se judecă de către completul învestit cu soluționarea contestației la executare, având în vedere caracterul incidental al acestei cereri față de acțiunea principală reprezentată de contestația la executare.

În același sens sunt și dispozițiile art. 111 alin. (12) teza a II-a din Hotărârea nr. 1375/2015 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care prevăd că, dacă există contestație la executare depusă la instanță, cererea de suspendare provizorie a executării silite, chiar formulată separat, se va judeca de către completul care soluționează contestația la executare.

Or, în prezenta cauză, contestația la executare a fost depusă de contestatoare la Judecătoria Cluj-Napoca și formează obiectul dosarului nr. x/2021, așa cum reiese din evidențele Ecris, dar și din conținutul considerentelor sentinței de declinare pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca. Consecința învestirii în acest mod cu acțiunea principală este că aceeași judecătorie a devenit instanța competentă să judece cererea cu caracter incidental, formulată în cadrul contestației la executare.

De altminteri, potrivit art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., competența în soluționarea cererilor de contestație la executare aparține instanțelor în circumscripția cărora se află sediul debitorului.

În egală măsură, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că art. 651 din C. proc. civ. impune ca verificarea competenței să se raporteze la sediul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condițiilor impuse de această normă, după cum, invocarea art. 127 din C. proc. civ. are drept consecință sesizarea unei instanțe alăturate celei în cadrul căreia funcționează judecătorul care este parte în litigiu, iar nu sesizarea unei instanțe care nu îndeplinește această condiție.

Pe cale de consecință, Înalta Curte urmează să stabilească, în conformitate cu prevederile art. 135 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ., că instanța competentă să judece cererea de suspendare provizorie a executării silite este Judecătoria Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iunie 2021.