ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1475/2021

Ședința publică din data de 23 iunie 2021

asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 4 septembrie 2020, Ministerul Justiției a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de Biroul Executorului Judecătoresc A. în dosarul execuțional nr. x/2019 și a tuturor actelor comunicate, respectiv: somație de plată emisă la data de 11 august 2020, încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare, a raportului de expertiză contabilă întocmit de expert B., a tuturor actelor de executare emise sau care vor fi emise în acest dosar de executare, precum și împotriva încheierii de încuviințare a executării silite nr. 1314/CC din 22 aprilie 2020 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu creditorul C..

2.1. Prin încheierea civilă nr. 160 din 1 februarie 2020, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimat prin întâmpinare. A declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Prin prisma art. 651 C. proc. civ., a constatat că debitorul este Ministerul Justiției cu sediul în București.

Pentru determinarea competenței teritoriale a instanței de executare a constatat că nu prezintă importanță instanța care a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite și nici împrejurarea că executarea vizează și alți debitori.

A reținut că instanța învestită cu soluționarea contestației la executare este ținută a-și analiza propria competență aplicând regulile menționate și fără a fi ținută de concluzia instanței care s-a pronunțat asupra cererii de încuviințare a executării silite.

A mai apreciat că faptul că executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr. x/2019 se derulează împotriva mai multor debitori nu determină aplicarea art. 112 C. proc. civ., deoarece în cauză nu există mai mulți pârâți, părți fiind doar debitorul Ministerul Justiției și creditorul intimat.

2.2. Prin sentința nr. 3758 din 26 aprilie 2021, Judecătoria sectorului 5 București, secția a II-a a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia. A constatat intervenit conflictul negativ de competență. A dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

A constatat aplicarea prin analogie a prevederilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ., alături de cele ale art. 714 alin. (1) și art. 651 din cod, având în vedere că acțiunea privește mai mulți pârâți aceasta poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare din aceștia.

Cum în cauză, în temeiul art. 127 C. proc. civ., Judecătoria Alba Iulia a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite, aceasta a devenit competentă a soluționa și contestația la executare, în condițiile în care executarea are o cauză unică, comună pentru toți debitorii, neputând a fi divizată între instanțele în raza cărora respectivii își au sediul.

II. Considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București, în considerarea argumentelor ce succed:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competență este o contestație la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 1530/2019, precum și a încheierii de încuviințare a executării silite nr. 1314/CC din 22 aprilie 2020 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr. x/2020 .

Dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., reglementând instanța competentă a soluționa contestația, prevăd că aceasta se introduce la instanța de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanța de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilității și predictibilității determinării acestei instanțe.

Or, în speță, actele îndeplinite în procedura de executare silită din dosarul de executare, care fac obiectul contestației la executare, sunt formulate împotriva debitorului Ministerul Justiției.

Faptul că Judecătoria Alba Iulia a pronunțat la 22 aprilie 2020 încheierea de încuviințare a executării nu determină stabilirea competenței de soluționare a contestației la executare în favoarea respectivei instanțe, în raport de textele de lege menționate care reglementează expres instanța competentă prin raportare la sediul debitorului.

Se reține, totodată, că încheierea de încuviințare a executării silite este pronunțată într-o procedură necontencioasă, iar, potrivit art. 535 C. proc. civ., nu are autoritate de lucru judecat, aceasta putând a fi cenzurată, conform art. 666 alin. (6) din cod, în cadrul contestației la executare, introdusă în condițiile prevăzute de lege, inclusiv cu privire la competența instanței care a emis-o.

Faptul că în dosarul de executare sunt mai mulți debitori și că încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată împotriva debitorilor Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj prezintă relevanță în sensul prevăzut de art. 112 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., respectiv atunci când sunt mai mulți pârâți, printre care sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Or, în speță, Ministerul Justiției este debitorul principal, întrucât este ordonator principal de credite pentru ceilalți doi debitori, iar contestația la executare care face obiectul dezînvestirilor reciproce este formulată numai de acest debitor principal, Ministerul Justiției.

Pentru aceste considerente, cum sediul debitorului Ministerul Justiției este în sectorul 5, București și având în vedere dispozițiile art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., regulatorul de competență va fi pronunțat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 iunie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.