ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 448/2022

Ședința publică din data de 1 martie 2022

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuși la data de 12 iulie 2021 sub nr. x/2021, BEJ ‚,A.", la cererea creditoarei B. S.A., a solicitat instanței în contradictoriu cu debitoarea C. și cu terțul poprit PFA D., validarea popririi pe salariul debitoarei în limita sumei de 6.884,55 RON debit și cheltuieli de executare silită, conform titlului executoriu constând în contractul de credit nr. x din 11 septembrie 2019.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 787 și 790 C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința civilă nr. 838 din 12 noiembrie 2021, Judecătoria Buhuși a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Buhuși a reținut aplicabilitatea în cauză a dispoziților art. 789 alin. (1) C. proc. civ., precum și cele ale art. 651 alin. (1) din același Cod.

Această instanță a statuat că aceea ce interesează în prezenta cauză, în determinarea instanței competente territorial, este domiciliul debitorului poprit.

A constatat că din actele dosarului rezultă că debitoarea C. este înregistrată de la data de 28.06.2021 cu domiciliul activ în mun. Slatina, județ Olt.

În plus, a subliniat că sediul terțului poprit se află în localitatea Mihai Viteazu, str. x, comuna Mihai Viteazu, județ Constanța.

Reținând caracterul absolut al competenței teritoriale în materia executării silite, de la care nici părțile, nici instanța nu pot deroga, în baza art. 789 alin. (1) C. proc. civ. rap. la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., 129 alin. (2) pct. 3 și art. 130 alin. (2) C. proc. civ., Judecătoria Buhuși a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei către Judecătoria Slatina.

Prin sentința civilă nr. 265 din 27 ianuarie 2022, Judecătoria Slatina a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe, excepție invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Buhuși. A constatat ivit conflictul negativ de competență. A suspendat din oficiu judecarea cauzei și a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea regulatorului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiile legale referitoare la instanța de executare, prevăzute de art. 651 C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 790 C. proc. civ. care reglementează material validării popririi.

Făcând aplicarea dispozițiilor legale sus indicate, Judecătoria Slatina a reținut cu privire la istoricul domiciliului debitoarei C., că aceasta are domiciliul stabilit în municipiul Slatina începând cu data de 28.06.2021. La data începerii executării silite, respectiv 26.10.2020 conform cererii de executare silită de la dosarul Judecătoriei Buhuși, domiciliul contestatoarei era stabilit în sat Buda, comuna Blegești. De altfel, Judecătoria Buhuși a încuviințat executarea silită a debitoarei, astfel cum rezultă din încheierea din data de 05.11.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 aflată la dosarul declinat, devenind astfel instanță de executare.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuși, pentru următoarele considerente:

În speță, instanța de judecată a fost învestită cu soluționarea unei cereri având ca obiect validare poprire, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de aplicarea diferită de către instanțele de judecată a normelor generale și, respectiv, speciale de drept incidente în materie de executare silită.

Prevederile art. 790 alin. (1) C. proc. civ. dispun în sensul că "Dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a eliberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi".

Referitor la instanța de executare, dispozițiile art. 651 C. proc. civ. prevăd că aceasta este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Dispozițiile art. 651 C. proc. civ. reprezintă norma generală în materie de executare silită, potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.

Așadar, raportat la prevederile legale anterior redate, competența de soluționare a cererii având ca obiect validare poprire aparține instanței de executare, și anume judecătoriei în a cărei circumscripție și-a avut domiciliul debitorul la data începerii executării silite.

Întrucât debitoarea C. avea la data demarării executării silite, domiciliul în satul Buda, comuna Blegești, localitate situată în circumscripția Judecătoriei Buhuși, instanță care prin încheierea din 5 noiembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 a și încuviințat executarea silită, în lumina dispozițiilor legale anterior evocate, Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe, respectiv Judecătoria Buhuși.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuși .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 martie 2022.