ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 631/2023

Ședința publică din data de 25 aprilie 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. x/2023, la data de 06.03.2023, petentul BEJ A. a solicitat, la cererea creditoarei B., încuviințarea executării silite a debitorului C., în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 9261 din data de 09.11.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Brașov și decizia civilă nr. 97/A din data de 21.12.2022 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, cu cheltuieli de executare, în dosarul de executare silită nr. x/02.03.2023.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Pentru a hotărî astfel, prin raportare la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța a constatat că debitorul are domiciliul în Brașov, județul Brașov, situație care atrage competența Judecătoriei Brașov.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că debitorul are domiciliul legal în județul Brașov, însă, potrivit interogării efectuate în baza de date DEPABD la 28.02.2023, acesta are reședința în Slatina, bd. x, jud. Olt, pentru perioada 12.01.2023 - 11.01.2024.

Constatând că debitorul avea domiciliul în fapt, la data sesizării organului de executare, în raza teritorială a Judecătoriei Slatina, s-a reținut că această situație atrage competența acestei instanțe în soluționarea cererii de încuviințare a executării silite.

III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul acțiunii îl constituie cererea de încuviințare a executării silite formulată, potrivit dispozițiilor art. 666 C. proc. civ., de către petentul BEJ A., la cererea creditoarei B., prin care a solicitat încuviințarea executării silite a debitorului C., în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 9261 din data de 09.11.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Brașov și decizia civilă nr. 97/A din data de 21.12.2022 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, cu cheltuieli de executare, în dosarul de executare silită nr. x/02.03.2023.

Înalta Curte observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere domiciliul debitorului.

Potrivit art. VI alin. (1) din O.U.G. nr. 1 din 03 februarie 2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial nr. 85 din 4 februarie 2016, "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cererile de încuviințare a executării silite se soluționează de către instanțele judecătorești și cu procedura prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță de urgență."

În conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului."

Ținând cont că cererea de executare silită a fost formulată în temeiul unui titlu executoriu reprezentat de hotărâri judecătorești, iar potrivit dispozițiilor legale anterior amintite o astfel de cerere se adresează judecătoriei în a cărei rază se află la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, din punct de vedere procesual, prin domiciliu se înțelege acela pe care o persoană și l-a stabilit în fapt, în localitatea în care trăiește, deoarece scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu este, așa cum rezultă din dispozițiile art. 153 și următoarele C. proc. civ., acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență principiului respectării dreptului la apărare.

De altfel, conform art. 87 C. civ., "domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acela unde aceasta declară că își are locuința principală". În același sens, al locuinței declarate ca locuință principală a fost modificată și norma ce definește noțiunea de domiciliu din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Totodată, deși potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliul sau a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, prin raportare la alin. (2) al art. 91 C. civ., stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

Prin urmare, asocierea explicită pe care legiuitorul a făcut-o în definiția domiciliului din noul C. civ. cu locuința principală nu semnifică o îndepărtare de concepția domiciliului ca locuință "efectivă", ci, dimpotrivă, confirmă ideea de domiciliu ca situație de fapt, susceptibilă a fi probată prin orice mijloc de probă și lăsată la aprecierea instanței.

Astfel, în contextul analizei, se reține că mențiunile cu privire la domiciliu din actul de identitate au doar efect declarativ de evidență a persoanei, persoana fizică având domiciliul acolo unde are locuința sa statornică și principală, iar domiciliul persoanei fizice, astfel înțeles, interesează în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze litigiul.

Or, locuința efectivă, adică aceea caracterizată prin continuitate și stabilitate, prezintă relevanță și poate fi apreciată ca semnificând domiciliu și în planul executării silite, fiind just a considera că, în mod obișnuit, de cele mai multe ori, la acea locuință se regăsesc bunurile pe care debitorul le deține și pot fi supuse urmăririi.

În cauza de față, potrivit interogării efectuate în baza de date DEPABD la 28.02.2023, debitorul C. are reședința în Slatina, bd. x, jud. Olt, pentru perioada 12.01.2023 - 11.01.2024, împrejurare ce produce, în speță, efecte juridice în ceea ce privește determinarea competenței teritoriale a instanței de executare.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 666 coroborate cu cele art. 651 alin. (1) C. proc. civ., ținând cont că stabilirea competenței instanței de executare se face prin raportare la domiciliul efectiv și de fapt al debitorilor de la data sesizării executorului judecătoresc (02.03.2023), situat în raza teritorială a Judecătoriei Slatina, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite deduse judecății în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 aprilie 2023.