ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1499/2022

Ședința publică din data de 11 august 2022

Asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele:

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București:

Prin decizia nr. 836 din 31 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Municipiul București.

A fost admis apelul formulat de reclamanta A. și a fost schimbată în parte sentința apelată, în sensul că au fost obligați pârâții, în solidar, la plata daunelor morale în cuantum de 35.000 RON către reclamantă.

Au fost obligați pârâții, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.655 RON taxă judiciară de timbru, către reclamantă.

A fost păstrată în rest sentința apelată.

Contestația privind tergiversarea procesului:

La 2 august 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă contestația privind tergiversarea procesului, pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea și semnarea deciziei civile nr. 836 din 31 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de contestatoarea A..

În motivare, contestatoarea a arătat că dosarul nr. x/2019 se află în cel de-al doilea ciclu procesual, în rejudecare, iar Curtea de Apel București a pronunțat decizia civilă nr. 836 din 31 mai 2022.

În conformitate cu dispozițiile art. 426 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea se redactează și se semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.

Contestatoarea a precizat că a formulat trei cereri de urgentare a redactării (la 23 iunie, 7 iulie și 25 iulie 2022), însă acestea nu au fost luate în considerare de completul care a pronunțat decizia, astfel încât drepturile sale sunt tergiversate din cauza neredactării hotărârii.

În finalul contestației la tergiversare, a menționat că nu a fost pronunțată nicio încheiere/rezoluție prin care completul să fi prelungit termenul legal de 30 de zile instituit pentru redactarea și semnarea hotărârilor judecătorești.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reține următoarele:

Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultățile ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen optim și previzibil.

Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.

În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."

La alin. (2) al aceluiași text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, motivele vizând atât culpa, cât și atitudinea instanței față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces ori a terților care aveau obligații legale sau judiciare.

Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.

Contestația la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situațiile în care

chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 836 din 31 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost redactată la 5 august 2022, astfel încât contestația privind tergiversarea procesului pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea și semnarea hotărârii urmează a fi analizată din perspectiva existenței interesului actual în susținerea acestui demers procedural.

Interesul - condiție de exercițiu a acțiunii civile - reprezintă folosul practic, legitim și actual urmărit prin inițierea actului de procedură, ce trebuie să existe nu numai la declanșarea procedurii judiciare, ci pe întreaga durată de desfășurare a procesului. Pentru a stabili dacă o parte are interes, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care partea l-ar obține în ipoteza admiterii cererii formulate.

Cum la momentul judecării contestației interesul nu mai este actual, dat fiind că hotărârea a fost motivată, redactată și semnată, Înalta Curte urmează a respinge, ca lipsită de interes, contestația privind tergiversarea procesului formulată de contestatoarea A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca lipsită de interes, contestația privind tergiversarea procesului pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea și semnarea deciziei civile nr. 836 din 31 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de contestatoarea A..

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 august 2022.