ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1403/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 13 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Pitești, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanței să i se încuviințeze un program de legături personale cu minorii C. și D..

La 19 noiembrie 2020 pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, invocând totodată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești, solicitând declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Giurgiu, întrucât cererile privind ocrotirea persoanei fizice se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, iar în cauza de față, persoanele ocrotite sunt minorii care locuiesc în municipiul Giurgiu.

La 13 mai 2021 pârâtul a formulat cerere modificatoare și răspuns la întâmpinare, solicitând a se constata dreptul său de a avea legături personale cu minorii C. șl D., conform program de vizită indicat în cuprinsul cererii modificatoare.

II. Hotărârea Judecătoriei Pitești:

Prin sentința civilă nr. 6199 din 14 octombrie 2021 pronunțată de Judecătoria Pitești, secția civilă s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și s-a declinat competența soluționării cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

În motivare, instanța a reținut că în materie de tutelă și familie, normele de competență au caracter imperativ, iar cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită. Astfel, a constatat că domiciliul minorilor este situat în municipiul Giurgiu, str. x, jud. Giurgiu, fiind arondat teritorial Judecătoriei Giurgiu.

III. Hotărârea Judecătoriei Giurgiu:

Prin sentința civilă nr. 1801 din 20 aprilie 2022, Judecătoria Giurgiu, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Giurgiu, invocată de reclamant, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Pitești.

Constatând ivit conflictul de competență între Judecătoria Giurgiu și Judecătoria Pitești, a suspendat din oficiu judecata cauzei, până la soluționarea conflictului negativ de competență și a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

S-a reținut că la primul termen de judecată din 17 ianuarie 2022 în fața Judecătoriei Giurgiu, la care pârâta-reclamantă a fost nelegal citată, reclamantul-pârât a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Giurgiu. La primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate în fața Judecătoriei Giurgiu, respectiv 28 martie 2021, instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Giurgiu, invocată de reclamantul-pârât.

În considerente, instanța a reținut că, în perioada 29 ianuarie 2018 - 6 octombrie 2020, pârâta-reclamantă B. împreună cu minorii C. și D. au avut domiciliul în jud. Argeș, astfel cum reiese din referatul privind rezultatul interogării evidențelor Direcției de Evidență a Populației și Administrare a Bazelor de Date, care se coroborează cu adeverința nr. x din 6 februarie 2020 eliberată de Școala Gimnazială Lexford Castel din Pitești și sentința civilă nr. 1197 din 16 aprilie 2020 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul civil nr. x/2020, având ca obiect ordonanță președințială - stabilire program vizita minor, conform extrasului de pe portalul Judecătoriei Pitești .

În vederea stabilirii competenței teritoriale, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., reținând că acestea sunt incidente prin raportare la obiectul cererii și față de dispozițiile art. 486 și 265 C. civ.

A subliniat că cererea ce face obiectul litigiului nu are natura juridică a unei acțiuni vizând măsurile de ocrotire a persoanei fizice; prin urmare, a reținut că nu se aplică art. 114 C. proc. civ., întrucât aceste dispoziții nu sunt incidente în toate cauzele care privesc copiii minori, ci doar în situațiile speciale în care sunt instituite măsuri de ocrotire ca tutela minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc sau curatela.

Față de prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., constatând că pârâta-reclamantă împreună cu cei doi copii minori și-au schimbat domiciliul la adresa din municipiul Giurgiu, str. x, jud. Giurgiu, abia la 8 octombrie 2020, instanța a apreciat că schimbarea domiciliului pârâtei pe parcursul procesului nu are vreo consecință asupra competenței Judecătoriei Pitești, care rămâne competentă să judece procesul.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanței să i se încuviințeze un program de legături personale cu minorii C. și D..

În speță, instanțele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Potrivit acestor dispoziții, "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

De asemenea, conform prevederilor art. 265 C. civ., toate măsurile date prin Carta a II-a "Despre familie" în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor acestei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă.

Potrivit acestor dispoziții, instanței de tutelă îi revine, printre altele, competența de soluționare a cererilor având ca obiect: stabilirea locuinței copilului minor, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., modalitățile de exercitare a dreptului părintelui separat de copil de a avea legături personale cu acesta, potrivit art. 401 C. civ., stabilirea contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ., precum și modificarea măsurilor luate cu privire la copil, potrivit art. 403 C. civ.

Conflictul negativ de competență a fost determinat de stabilirea diferită, de către instanțele aflate în conflict, a momentului în funcție de care se stabilește competența de soluționare a cauzei.

Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că la data introducerii cererii de chemare în judecată, 13 februarie 2020, minorii C. și D. locuiau împreună cu pârâta-reclamantă B., având domiciliul în satul Ștefăneștii Noi, oraș Ștefănești, str. x, jud. Argeș, astfel cum reiese din referatul privind rezultatul interogării evidențelor Direcției de Evidență a Populației și Administrare a Bazelor de Date, care se coroborează cu adeverința nr. x din 6 februarie 2020 eliberată de Școala Gimnazială Lexford Castel din Pitești .

Raportat la situația de fapt reținută, se constată că, la data introducerii acțiunii, reședința minorilor se afla în sat Ștefăneștii Noi, județul Argeș, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Pitești.

Înalta Curte reține că, prin aplicarea dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., instanța competentă se determină în funcție de domiciliul sau reședința persoanei ocrotite la data sesizării instanței.

Astfel, în ceea ce privește schimbarea domiciliului minorilor după data sesizării instanței, Înalta Curte constată că devin incidente dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc, cu caracter de regulă generală, că "Instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul."

Aceste dispoziții reglementează expres momentul determinării instanței competente, respectiv acela al sesizării instanței, fiind aplicabile inclusiv cererilor în materie de tutelă și familie, astfel încât sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.