ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1377/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Hațeg, la 23 septembrie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul B., anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. x/2021 al B.E.J. C., anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 8694/CC/2021, pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, precum și anularea popririlor și a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare.

În motivare a arătat că a încheiat cu intimatul un contract de împrumut cu garanție la 13 noiembrie 2020, autentificat de B.I.N. D., prin care a împrumutat suma de 4.200 euro. Contestatorul a garantat împrumutul cu un imobil teren extravilan situat pe raza locaității Ruși, comuna Bretea Română și s-a obligat să restituie suma până la 13 mai 2021.

2.1 Prin sentința civilă nr. 118 din 25 februarie 2022, Judecătoria Hațeg a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționării contestației la executare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

La pronunțarea soluției a dat eficiență prevederilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc în sarcina instanței de executare competența de soluționare a contestației, iar aceasta, potrivit art. 651 din același cod, este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

A avut în vedere că domiciliul debitorului A. este în municipiul Cluj-Napoca, județ Cluj.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința civilă nr. 2729 din 11 mai 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Hațeg și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În considerentele hotărârii, a reținut că prin cererea de executare silită, creditorul B. a solicitat executarea silită a debitorului A. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/13.11.2020 de E., modificat prin actul adițional nr. x, autentificat prin încheierea nr. 685/14.05.2021 de același notar public. Prin contractul de împrumut cu garanție imobiliară autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1398 din 13.11.2020 de E. s-a constituit o ipotecă asupra terenului extravilan situat pe raza localității Rusi, intabulat în CF nr. x Bretea Romana, de sub B1, nr. top. x, teren dobândit ca bun propriu.

A constatat că prevederile art. 714 C. proc. civ. reprezintă o normă de competență de ordine publică prin raportare la art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. și stabilesc competența teritorială a instanței în cazul cererii având ca obiect contestație la executare.

Deși competența teritorială este exclusivă în cazul unei asemenea cereri, iar, de regulă, competența de soluționare a contestației la executare revine instanței de executare, în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, legiuitorul a reglementat un caz de competență teritorială exclusivă alternativă prin intermediul art. 714 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, în cazul executării silite imobiliare, contestatorul are alegerea între două instanțe deopotrivă competente, respectiv între instanța de executare (în speță Judecătoria Cluj-Napoca prin raportare la prevederile art. 651 C. proc. civ. și a faptului că domiciliul debitorului se află în Cluj-Napoca) și judecătoria de la locul situării imobilului (Judecătoria Hațeg).

Or, contestatorul a ales să învestească judecătoria de la locul situării imobilului, respectiv Judecătoria Hațeg, alegere care îi revine în mod exclusiv prin raportare la prevederile art. 116 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Obiectul cauzei îl reprezintă contestația la executare, prin care contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul B., anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. x/2021 al B.E.J. C., anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 8694/CC/2021, pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, precum și anularea popririlor și a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare.

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., iar norma înscrisă în art. 651 alin. (3) din același cod definește instanța de executare ca fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ. "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.".

În speță, prin încheierea civilă nr. 8694 din 12 august 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj-Napoca a încuviințat executarea silită la cererea creditorului B. împotriva debitorului A. în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut cu garanție imobiliară, cu actul adițional nr. x autentificat sub nr. x la 13 noiembrie 2020 de B.I.N. D., pentru recuperarea sumei de 14.200,00 euro reprezentând debit euro la care se adaugă și cheltuieli de executare.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea menționată, a Judecătoriei Cluj-Napoca, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, revine acestei instanțe, ca instanță de executare potrivit principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, astfel cum se dispune în art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, odată stabilită instanța de executare, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

Acest raționament este în acord cu Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reținute în această decizie, s-a statuat în paragraful 71 că, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestației la titlu, spre exemplu - toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare."

Câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.