ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1376/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea formulată sub nr. x/2021, creditorul Municipiul Aiud a formulat, în contradictoriu cu debitorul A. și terțul poprit B. S.A. cerere de menținere a popririi asupra terțului poprit, pe sumele datorate debitorului, până la concurența sumei de 206 RON.

2.1 Prin sentința civilă nr. 10274 din 26 noiembrie 2021, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.

Pentru a pronunța această soluție, a reținut incidența prevederilor art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, conform cărora "Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menținerea sau desființarea popririi.’’ Așadar, competența a fost determinată raportat la sediul terțului poprit la care este arondat.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 1 București, secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 3503 din 21 aprilie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Brașov și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În motivare, a arătat că, în materia analizată, instanța competentă să se pronunțe asupra cererii de menținere a popririi este cea de la sediul terțului poprit.

Din actele dosarului de executare nr. 3276/30.08.2017, rezultă că adresa de înființare a popririi a fost transmisă terțului poprit B. S.A., aceeași adresă a terțului poprit fiind menționată, de altfel, și în cuprinsul cererii de chemare în judecată formulată de creditorul Municipiul Aiud prin primar. De altfel, terțul poprit B. S.A., cu sediul în Brașov, a formulat răspuns la adresa de înființare a popririi emisă de organul de executare, solicitând în mod expres și transmiterea corespondenței ulterioare la același sediu din Brașov.

În acest context, s-a apreciat lipsită de relevanță împrejurarea că B. S.A. are sediul social în București, întrucât prevederile art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală trebuie interpretate în sensul că prin sediul terțului poprit se înțelege locul unde sunt deschise efectiv conturile debitorului, iar nu sediul central cu care acesta figurează înscris în evidențe.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Obiectul cauzei îl reprezintă cererea formulată de creditorul Municipiul Aiud în contradictoriu cu debitorul A. și terțul poprit B. S.A., de menținere a popririi asupra terțului poprit, pe sumele datorate debitorului, până la concurența sumei de 206 RON.

În vederea determinării competenței instanței pentru o astfel de cerere, prezintă relevanță dispozițiile art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015, care statuează că dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menținerea sau desființarea popririi.

Calitatea de terț poprit o are B. S.A., aspect ce rezultă din actele dosarului de executare, respectiv adresa de înființare a popririi și răspunsul unității bancare, prin care solicită expres transmiterea corespondenței la același sediu din Brașov, neputând fi avută în vedere adresa de la sediul central, din București, deoarece prevederile art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală au semnificația că sediul terțului poprit este reprezentat de locul unde figurează deschise efectiv conturile debitorului.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Brașov, de la sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.