ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 12/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 20 mai 2021 pe rolul Judecătoriei Brașov, Secția civilă, sub nr. x/2021, creditorul Municipiul Aiud, prin primar, în contradictoriu cu debitorul A. și terțul poprit B. S.A., a solicitat instanței, menținerea popririi, pe sumele datorate de terțul poprit debitorului, până la concurența sumei de 1.100 RON.

2.1. Prin sentința civilă nr. 7196 din 17 august 2021, Judecătoria Brașov, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect validare poprire în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a pronunța această hotărâre, reținând incidența dispozițiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, raportându-se la sediul terțului poprit situat în București, Calea x C, C., instanța a apreciat că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă să judece cauza.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 10335 din 02 noiembrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Brașov; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, raportându-se la dispozițiile art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015, a reținut că instanța competentă să se pronunțe asupra cererii de menținere a popririi este cea de la sediul terțului poprit B. S.A. situat în Brașov, str. x, Clădirea Aripa de Vest, județul Brașov, astfel cum rezultă din adresa de înființare a popririi din data de 02.02.2021, întocmită în dosarul de executare nr. 3144/25.07.2017, aceeași adresă a terțului poprit fiind menționată și în cuprinsul cererii de chemare în judecată formulate de creditorul Municipiul Aiud, prin primar.

De altfel, terțul poprit cu sediul în Brașov a formulat răspuns la adresa de înființare a popririi emisă de organul de executare, solicitând în mod expres și transmiterea corespondenței ulterioare la același sediu din Brașov.

În acest context, a apreciat că este lipsită de relevanță împrejurarea că B. S.A. are sediul social în București, întrucât prevederile art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală trebuie interpretate în sensul că prin sediul terțului poprit se înțelege locul unde sunt deschise efectiv conturile debitorului, iar nu sediul central cu care acesta figurează înscris în evidențele oficiale.

Totodată, a reținut că nici domiciliul/sediul părților, nici banca la care are deschise conturi debitorul A. nu sunt situate în raza de competență a Judecătoriei Sectorului 1 București.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, secția civilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Obiectul cererii de chemare în judecată constă în solicitarea creditorului Municipiului Aiud, întemeiată pe dispozițiile art. 236-237 Codul de procedură fiscală, de a se dispune menținerea popririi înființate împotriva terțului poprit B. S.A., cu sediul în Brașov, în baza unui titlu executoriu emis pe numele debitorului A..

În stabilirea competenței de soluționare a litigiului, atât Judecătoria Brașov, cât și Judecătoria Sectorului 1 București, s-au raportat la dispozițiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, însă izvorul conflictului negativ de competență îl reprezintă raportarea celor două instanțe la sediul terțului poprit B. S.A.

Astfel, Judecătoria Brașov a reținut că instanța competentă este cea de la sediul terțului poprit situat în București, Calea x C, C., în timp ce Judecătoria Sectorului 1 București a apreciat că nu prezintă relevanță sediul central, ci cel situat în Brașov, indicat atât în actele de executare, cât și în cererea formulată de creditorul Municipiul Aiud, competența de soluționare a cauzei reveninând Judecătoriei Brașov.

Cu privire la cererile prin care se solicită menținerea popririi, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală conține dispoziții speciale, art. 237 alin. (1) din acest act normativ stabilind următoarele:

"(1) Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menținerea sau desființarea popririi."

Din interpretarea dispozițiilor legale evocate din legea specială rezultă că legiuitorul a înțeles să reglementeze distinct competența teritorială în cazul cererilor de menținere a popririi în favoarea instanței judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit.

Sub acest aspect, potrivit actelor de executare întocmite în dosarul nr. x/2017, se constată că executarea silită s-a realizat în modalitatea popririi ce a fost înființată prin adresa din 02 februarie 2021 și transmisă terțului poprit B. S.A., cu sediul în Brașov, str. x, Clădirea Aripa de Vest, județul Brașov, același sediu fiind menționat și în cererea de chemare în judecată .

Totodată, se are în vedere faptul că terțului poprit B. S.A., cu sediul în Brașov, prin răspunsurile la adresa de înființare a popririi emisă de organul de executare, a solicitat în mod expres transmiterea corespondenței ulterioare la același sediu din Brașov .

Așadar, cât timp executarea silită a vizat sediul terțului poprit din Brașov, iar creditorul Municipiul Auid, prin demersul judiciar inițiat, a înțeles să se adreseze Judecătoriei Brașov, nu prezintă relevanță faptul că sediul social central al terțului poprit figurează în București, Calea x C, C., potrivit extrasului emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, la data de 02 februarie 2021 .

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Brașov, secția civilă, este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2022.