ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2307/2023

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, creditorul Municipiul Aiud, prin primar, a solicitat, în contradictoriu cu terțul poprit A. și debitoarea B., menținerea popririi înființate prin adresa nr. x/25.11.2021 emisă în dosarul de executare nr. 1552/2018. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență Prin sentința civilă nr. 1394 din 21 februarie 2023, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de terțul poprit, și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținând că, potrivit dispozițiilor art. 237 din Legea nr. 207/2015, competentă este instanța de la sediul terțului poprit, iar în cauză terțul poprit A. S.A.

are sediul în Sectorul 1 al Municipiului București. Prin sentința civilă nr. 5241 din 22 mai 2023, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, reținând incidența dispozițiilor art. 237 din Legea nr. 207/2015, precum și împrejurarea că, prin precizarea depusă la 22 martie 2023, creditorul a arătat că nu întelege să își modifice cadrul procesual pasiv și că se judecă în contradictoriu cu terțul poprit A., care are sediul în Municipiul Brașov. Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Sectorului 1 București a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

3. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Brașov.

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, conform cărora "dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menținerea sau desființarea popririi". Se constată, așadar, că instanța competentă a se pronunța cu privire la menținerea sau, după caz, desființarea popririi este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul/sediul terțului poprit.

Cele două instanța aflate în conflict au aplicat, deopotrivă, aceste dispoziții legale speciale, însă s-au raportat în mod diferit la terțul poprit, Judecătoria Brașov având în vedere A. S.A., cu sediul în Sectorul 1 din București, iar Judecătoria Sectorului 1 București având în vedere A., cu sediul în Municipiul Brașov. Înalta Curte constată că, prin cererea introductivă, creditorul a chemat în judecată, în calitate de terț poprit, pe A., cu sediul în Brașov. De asemenea, răspunzând la solicitarea instanței, creditorul a învederat că nu înțelege să modifice cadrul procesual pasiv și că se judecă în contradictoriu cu terțul poprit Centrul Operațional Brașov Colectiv Operațiuni Popriri, chiar dacă este o sucursală.

Potrivit art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., "obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților", fiind astfel consacrat principiul disponibilității, conform căruia reclamantul este cel care stabilește obiectul și cauza cererii, precum și cadrul procesual pasiv. În strânsă legătură cu acest text de lege, la art. 22 alin. (6) din C. proc. civ. se prevede că "judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel". Astfel fiind, se reține că, potrivit voinței neechivoce a creditorului, terțul poprit pe care l-a chemat în judecată în prezentul litigiu este A., cu sediul în Municipiul Brașov, context în care, prin raportare la dispozițiile speciale ale art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze cererea este Judecătoria Brașov.

Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili că instanța competentă o soluționa cauza este Judecătoria Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2023.