ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1349/2022

Ședința publică din data de 15 iunie 2022 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă sub nr. x/2020/a1 la data de 13.05.2022, petenta UAT Comuna Udești a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 444, 494 C. proc. civ., completarea dispozitivului deciziei nr. 676/30.03.2022 a acestei instanțe în sensul obligării recurentului A. la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat. În motivare, petenta a arătat că instanța de recurs nu a luat în considerare solicitarea de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată, conform dovezilor depuse la dosarul cauzei și nu s-a pronunțat asupra acesteia.

Petenta mai arată că acest capăt de cerere trebuia admis în considerarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., întrucât prin respingerea recursului, recurentul-reclamant este parte căzută în pretenții conform textului legal. Solicită a se avea în vedere, la analiza cuantumului cheltuielilor de judecată, criteriile de stabilire a onorariilor avocațiale reglementate de art. 126 alin. (1)-(3) din Statutul profesiei de avocat, precum și faptul că serviciile juridice prestate au condus la obținerea unei soluții favorabile pentru clientul reprezentat, în sensul în care soluția instanței de apel a fost menținută de instanța de recurs. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cererea de completare dispozitiv, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit dispozițiilor art. 444 C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare. În cauză, petenta susține că prin decizia nr. 676/30.03.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosar nr. x/2020, instanța de recurs a omis a se pronunța asupra cererii sale de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, pe care pretinde că le-a dovedit cu actele depuse la dosar.

Înalta Curte constată că prin decizia în raport de care s-a formulat cererea de completare dispozitiv (decizia nr. 676/30.03.2022) a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 523/20.05.2021 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă. Este adevărat că potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ. "Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", și că raportat la soluția pronunțată, recurentul-reclamant este parte căzută în pretenții în sensul textului legal, însă art. 452 C. proc. civ.

statuează că "Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu, la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei". Or, cu prilejul soluționării cauzei, a fost prezent numai recurentul-reclamant și apărătorul acestuia, intimatele depunând întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, iar prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă UAT Comuna Udești a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată fără a arăta în ce constau acestea și fără a depune dovezi cu privire la cuantumul lor. Pentru acordarea cheltuielilor de judecată nu este suficient să existe o parte căzută în pretenții și o cerere în acest sens provenind de la partea potrivnică, ci să existe la dosar, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor, și dovezile privind sumele solicitate cu acest titlu.

Chiar dacă la dosar se află întâmpinarea formulată de către petentă la recursul reclamantului, care este însoțită de împuternicirea avocațială în copie, nici atașat acesteia, nici ulterior sau la momentul soluționării pricinii, aceasta nu a depus dovezi cu privire la onorariul avocațial, solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată fiind, astfel, pur formală. Contrar celor susținute de către petentă, la dosarul cauzei nu se regăsesc dovezi cu privire la cheltuielile de judecată solicitate, iar trimiterea pe care petenta o face la criteriile de stabilire a onorariilor avocațiale reglementate de art. 126 alin. (1)-(3) din Statutul profesiei de avocat vizează strict raporturile dintre avocat și partea pe care o reprezintă/asistă, acesta nefiind un criteriu de evaluare care să revină instanței de judecată, existând în acest sens dispoziții procedurale care permit redimensionarea, de către instanță, a onorariului avocațial, în anumite situații.

De asemenea, contrar apărărilor petentei, împrejurarea că serviciile juridice prestate de către reprezentantul său convențional au condus la obținerea unei soluții favorabile pentru clientul reprezentat, respectiv respingerea recursului reclamantului, sunt nerelevante, câtă vreme nu au fost respectate dispozițiile art. 452 C. proc. civ. cu privire la dovedirea cheltuielilor de judecată. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea de completare dispozitiv, fiind fără nicio finalitate procedurală solicitarea de admitere a acesteia, doar sub motiv că soluția din dispozitiv nu conține și mențiunea respingerii cererii de cheltuieli de judecată, care se impunea, raportat la circumstanțele menționate ale cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea formulată de petenta Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna Udești privind completarea dispozitivului deciziei nr. 676 din 30 martie 2022 Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată astăzi, 15 iunie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.