ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1264/2022

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, la 21.01.2019, reclamanții A., B. și C. au solicitat obligarea pârâtei Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Brăila prin Consiliul Județean la plata sumei de 24.000 RON reprezentând daune materiale și a sumei de 1.000.000 RON reprezentând daune morale, cu cheltuieli de judecată. În motivare, s-a arătat, în esență, că din cauza unor gropi în carosabil, reclamanții au suferit un accident auto, în urma căruia a decedat fiica reclamanților A. și B., în drept fiind invocate prevederile art. 1349, art. 1381, art. 1382, art. 1385, art. 1386, art. 1387, art. 1390, art. 1391 alin. (2) și art. 1392 C. civ. Precizări de acțiune și chemare în garanție Prin cererea depusă la data de 18.02.2019 reclamanții au precizat că înțeleg să cheme în judecată în calitate de pârâți atât pe Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Brăila, cât și pe Consiliul Județean Brăila. Pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Brăila a formulat cerere de chemare în garanție a S.C. D. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumelor pretinse de reclamanți prin cererea de chemare în judecată, respectiv la plata sumei de 24.000 RON reprezentand daune materiale, cât și a sumei de 1.000.000 RON reprezentand daune morale, cu cheltuieli de judecată. Prin precizările depuse la data de 9.09.2019, reclamanții au indicat suma de 11.910 RON reprezentând daune materiale, respectiv cheltuieli efectuate cu înmormântarea și datinile creștinești. Pârâtul Consiliul Județean Brăila a formulat cerere de chemare în garanție a S.C. D. S.A., solicitând obligarea acestuia la plata sumelor pretinse de reclamanți prin cererea de chemare în judecată, respectiv la plata sumei de 24.000 RON reprezentând daune materiale cât și a sumei de 1.000.000 RON reprezentând daune morale, cu cheltuieli de judecată. Prin precizările depuse la 25.06.2020, reclamanții au precizat cuantumul daunelor morale astfel: reclamantul A. a solicitat suma de 400.000 RON, reclamanta B. a solicitata suma de 400.000 RON, iar reclamanta C. a solicitat suma de 200.000 RON.

Hotărârea tribunalului Prin sentința civilă nr. 327 din 22.07.2020 pronunțată de Tribunalul Brăila, prima instanță a respins excepțiile lipsei calității procesual pasive ale pârâților Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Brăila și Consiliul Județean Brăila. Totodată, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A., B. și C. în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială a Județului Brăila și Consiliul Județean Brăila, a obligat pârâții să plătească reclamanților A. și B. suma de 5955 RON cu titlu de daune materiale și câte 50.000 RON cu titlu de daune morale. Față de reclamanta C. pârâtele au fost obligate la suma de 25.000 RON cu titlu de daune morale. A admis cererea de chemare în garanție formulată de Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Brăila în contradictoriu cu chemata în garanție S.C. D. S.A. și a obligat pe chemata în garanție S.C. D. S.A. să plătească pârâtei Unitatea Administrativ -Teritorială a Județului Brăila suma totală de 130.955 RON. A dispus compensarea cheltuielilor de judecată, respingând și cererea S.C. D. S.A. privind plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea curții de apel Prin decizia nr. 63 A din 19 aprilie 2021, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondate, apelurile declarate de pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Brăila și Consiliul Județean Brăila, de reclamanții A., B., C. și apelanta chemată în garanție S.C. D. S.A. împotriva sentinței civile nr. 327 din 22.07.2020 pronunțate de Tribunalul Brăila. În motivare, a reținut ca situație de fapt că la 30.05.2016, E., fiica și respectiv sora reclamanților, conducea autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x pe DJ211A, în afara localității, pe sensul de mers Viziru către Bordei Verde. Din materialele de cercetare penală, a reieșit că în zona accidentului nu erau montate indicatoare rutiere, iar pe carosabil existau gropi Instanța a reținut că accidentul analizat, în urma căruia și-a pierdut viața fiica respectiv sora reclamanților, s-a produs în afara localității, pe un sector de drum al DJ211A ce va fi analizat ca drum fără denivelări, și care la momentul producerii accidentului avea pe carosabil, în acea zonă, două gropi de dimensiuni mari. Viteza cu care circula conducătoarea auto a fost stabilită prin expertiză ca fiind de 85 km/h. Potrivit art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 și din concluziile raportului de expertiză auto, curtea a reținut că accidentul ar fi putut fi evitat dacă conducătoarea auto ar fi circulat prudent și ar fi redus viteza, luând măsura frânării când a observat pericolul de pe carosabil, adică gropile. Condițiile erau bune din puncte de vedere al vizibilității (accident ziua, la ora 15:30), fără trafic intens în zonă, astfel că gropile ar fi putut fi observate de la distanța minimă necesară frânării. În plus, conform măsurătorilor, exista spațiu pe carosabil pentru ocolirea lor, iar cu viteză de 50 km/h chiar trecând prin gropi nu ar fi fost pusă în pericol siguranța traficului. Prin urmare, curtea a reținut, la rândul său, o culpă a victimei în producerea accidentului, constând în neadaptarea vitezei la condițiile de drum pentru a efectua manevre în condiții de siguranță. Această culpă nu înlătură însă răspunderea pârâților, față de prevederile art. 1371 alin. (1) C. civ., potrivit cărora, în cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai de partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. S-a reținut că fapta ilicită a pârâtelor constă în aceea că în calitatea lor de proprietar (Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Brăila conform Hotărârii Consiliului Județean nr. 201/2018) și administrator (Consiliul Județean Brăila conform art. 22 din O.G. nr. 43/1997) ai DJ 211A, nu au luat măsuri pentru repararea și semnalizarea gropilor din asfalt și verificarea instalării indicatoarelor rutiere adecvate (inclusiv drum cu denivelări) la începutul și sfârșitul sectorului de drum. Cu privire la prejudiciu, curtea a reținut că prejudiciul material este alcătuit din cheltuielile cu înmormânarea defunctei. Prejudiciul moral rezultă din pierderea rudei apropiate, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este clară, întrucât prezența gropilor în carosabil și lipsa măsurilor de semnalizare a obstacolului din carosabil, în concurs cu fapta conducătorului auto de a nu adapta viteza la condițiile de drum, au favorizat producerea accidentului rutier finalizat prin decesul victimei Față de cele reținute anterior, curtea a constatat că sunt întrunite toate condițiile atragerii răspunderii civile delictuale a pârâților, cu această motivare fiind înlăturate criticile chematei în garanție, a pârâților. Cu privire la soluționarea cererii de chemare în garanție, curtea a reținut că raportul contractual s-a stabilit între chemata în garanție S.C. D. S.A. și pârâtul Județul Brăila (reprezentat prin Consiliul Județean Brăila), dar răspunderea civilă delictuală nu a fost stabilită în solidar pentru cei doi pârâți. Aceasta deoarece ar fi imposibil de executat o obligație de către Consiliul Județean, în condițiile în care această entitate nu are un patrimoniu propriu, ci reprezintă un organ deliberativ, care își execută deciziile printr-un aparat propriu, toate acțiunile și deciziile sale reflectându-se în patrimoniul Unității Administrativ-Teritoriale, în speță Județul Brăila. Prin urmare, dată fiind întrunirea condițiilor chemării în garanție, întreaga sumă ce reprezintă despăgubiri datorate de Unitatea Administrativ-Teritorială Consiliul Județean și Consiliul Județean (autorități care la nivel al patrimoniilor se confundă și reprezintă o unică entitate) au fost corect puse în sarcina chematei în garanție. În plus, a arătat că obligația de garanție decurge din prevederile art. 12 la Contractul de lucrări nr. x/27.10.2015 încheiat între pârâtul Județul Brăila prin pârâtul Consiliul Județean Brăila și chemata în garanție S.C. D. S.A.. Referitor la apelul reclamanților, a reținut că, din probatoriul readministrat în cauză, nu a fost înlăturată concluzia referitoare la culpa comună, atât a defunctei cât și a pârâților. Producerea accidentului nu a fost generată exclusiv de existența gropilor în carosabil sau de lipsa indicatorului rutier, ci această împrejurare a venit în concurs cu modul în care conducătorul auto a circulat, în condiții de zi, vreme și vizibilitate bună, fără a observa din timp gropile și a încetini viteza, ci optând pentru ocolirea lor, dar fără reducerea vitezei. La susținerea concluziei privind vinovăția comună au fost avute în vedere și concluziile expertului tehnic auto, din care rezultă posibilitatea evitării accidentului de către victimă. Cheltuielile materiale au fost dovedite doar în suma de 11.910 RON, iar cele morale au fost păstrate, instanța apreciind că valoarea acestora este proporțională cu venitul mediul din România și practica judiciară a instanțelor.

Recursul Împotriva deciziei menționate la pct. 3, pârâții Unitatea Administrativ-Teritorială Brăila și Consiliul Județean Brăila au formulat recurs. Au susținut că hotărârea recurată conține motive străine inserate de instanța de apel, cum ar fi referirea la Unitatea Administrativ-Teritorială Brăila Galați, care nu este parte în dosar. De asemenea, au apreciat că nu sunt întrunite, cumulativ, condițiile răspunderii civile delictuale, sens în care au invocat art. 48 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 O altă critică a vizat aplicarea greșită a normelor de drept material; greșit a reținut instanța că, deși accidentul este culpa victimei, totuși răspunderea incumbă și pârâtelor existența gropilor în asfalt. Cu privire la acest aspect, au subliniat că drumul respectiv ar fi fost semnalizat cu indicator de 30 km/h, iar victima ar fi depășit această viteză cu încă 54 km/h, ceea ce înseamnă că îi revine întreaga responsabilitate a accidentului.

Declarația de renunțare la recurs La 30 martie 2022, recurenții pârâți Consiliul Județean Brăila și Unitatea Administrativ-Teritorială a Județului Brăila au depus cerere de renunțare la judecata recursului declarat împotriva deciziei nr. 63/A din 19 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, învederând împrejurarea că, între părțile litigante, s-a încheiat o tranzacție, prin care s-a convenit achitarea sumei de 130.955 RON, cu consecința renunțării reclamanților la sumele reprezentând diferențele dintre daunele materiale și morale solicitate prin cererea introductivă și sumele acordată deja de instanțe. Cererea de renunțare la judecata recursului a fost însoțită de tranzacția încheiată la 14 februarie 2022, încheiată și semnată, pe de-o parte, de A., B. și C., în calitate de reclamanți/creditori și, pe de altă parte, de D. S.A., în calitate de chemat în garanție/debitor și de copii ale ordinelor de plată, cu care s-a făcut dovada plății în favoarea reclamanților a sumelor de bani prevăzute de sentința nr. 327 din 2020 a Tribunalului Brăila și nominalizate în cuprinsul tranzacției. II. Considerentele Înaltei Curți Asupra cererii de renunțare la judecata recursului, formulată de pârâții Consiliul Județean Brăila și Unitatea Administrativ-Teritorială a Județului Brăila, Înalta Curte reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 404 din C. proc. civ.: "(1) Partea prezentă la pronunțarea hotărârii poate renunța, în condițiile legii, la calea de atac, făcându-se mențiune despre aceasta într-un proces-verbal semnat de președinte și de grefier. (2) Renunțarea se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac, prin prezentarea părții înaintea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanței, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanța competentă, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător." La rândul său, art. 463 alin. (1) din C. proc. civ. prevede "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre". Înalta Curte reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi. Prin urmare, renunțarea la judecată reprezintă un act procedural de dispoziție permis părților în procesul civil. În cauză, recurenții pârâți au depus cererea de renunțare la judecata recursului, la care au atașat tranzacția încheiată și semnată, pe de-o parte, de A., B. și C., în calitate de reclamanți/creditori și, pe de altă parte, de D. S.A., în calitate de chemat în garanție/debitor, prin care au înțeles să stingă litigiul ce face obiectul dosarului pendinte, cu obligația chematei în garanție de a achita sumele cuprinse în sentința nr. 327 din 2020 a Tribunalului Brăila. Au fost depuse și copii ale ordinelor de plată, cu care s-a făcut dovada plății în favoarea reclamanților a sumelor de bani prevăzute de sentința nr. 327 din 2020 a Tribunalului Brăila și nominalizate în cuprinsul tranzacției. În raport de dispozițiile anterior citate, Înalta Curte, reținând că declarația de renunțare la judecată a fost formulată în scris și semnată de reprezentanții legali ai părților, că tranzacția este, la rândul său, semnată de părțile litigiului și că a fost efectuată plata sumelor de bani, urmează să ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de pârâții Consiliul Județean Brăila și Unitatea Administrativ-Teritorială a Județului Brăila împotriva deciziei nr. 63/A din 19 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2019. PENTRU ACESTE MOTIVE,