ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 123/2022

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24 septembrie 2021, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatele DGRFP Ploiești și AJFP Giurgiu, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună anularea tuturor deciziilor izvorâte din documentul DIA 6245/19.10.2018, care nu constituie titlu de creanță. De asemenea, contestatorul mai solicită și întoarcerea executării silite.

Cererea nu a fost motivată în drept.

2.1. Prin sentința civilă nr. 5372 din data de 3 noiembrie 2021, Judecătoria Giurgiu a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

Instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., care stabilește că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

A reținut, de asemenea, că prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, Competul de recurs în interesul legii nr. 7/2016, instanța supremă a stabilit faptul că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. vor fi aplicabile și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.

Întrucât reclamantul are calitatea de angajat al Tribunalului Giurgiu, a conchis că orice instanță din cadrul circumscripției Curții de Apel București este necompetentă din punct de vedere teritorial, în mod absolut, să soluționeze litigiul, competența revenindu-i Judecătoriei Ploiești, unde a solicitat contestatorul să fie trimisă cauza.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Ploiești, secția civilă, prin sentința civilă nr. 3 din 3 ianuarie 2021 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Instanța a apreciat că, în speță, Decizia nr. 7/2016 din 16.05.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, statuează că art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noțiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil și în cazul reclamanților care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, or contestatorul nu este grefier, ci specialist IT.

A concluzionat că, în cauză, nu se aplică dispozițiile art. 127 C. proc. civ., ci art. 651 C. proc. civ., iar domiciliul contestatorului se află din 1993 în Mun. Giurgiu, conform verificărilor din DEPABD, competentă să soluționeze cauza fiind Judecătoria Giurgiu.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul acțiunii îl constituie contestația la executare înregistrată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatele DGRFP Ploiești și AJFP Giurgiu, prin care acesta a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună anularea tuturor deciziilor izvorâte din documentul DIA 6245/19.10.2018, care nu constituie titlu de creanță, precum și întoarcerea executării silite.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de interpretarea diferită dată dispozițiilor art. 127 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ.

În conformitate cu art. 260 alin. (4) Codul de procedură fiscală: "contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență."

Dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, sesizarea unei alte instanțe decât cea în a cărei circumscripție domiciliază debitorul trebuie prevăzută în mod expres de lege, printr-o normă specială și derogatorie de la dreptul comun al competenței teritoriale.

Art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prevede că, dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

În raport de dispozițiile art. 127 alin. (3) C. proc. civ., dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Enumerarea categoriilor de persoane în considerarea calității cărora a fost edictată norma este de strictă interpretare și aplicare, astfel încât aceasta nu se aplică altor categorii din cadrul instanței, nici contestatorului în cauză care este specialist IT la Tribunalul Giurgiu începând cu data de 01.08.2006, conform adeverinței existente la dosarul cauzei.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii care, în Decizia nr. 7/2016 din 16 mai 2016 statuează că art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noțiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil și în cazul reclamanților care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, or contestatorul în speță nu este grefier, ci specialist IT.

Având în vedere aceste argumente, Înalta Curte reține că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 651 C. proc. civ., domiciliul contestatorului fiind în municipiul Giurgiu, conform actelor și lucrărilor dosarului.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2022.