Decizia nr. 1657/2021 — ÎCCJ, Secția I civilă — conflict de competență împotriva sentinței nr. 8113/2020 a Judecătoriei Sectorului 2

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 13 iulie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. Banca pentru Locuințe S.A., constatarea nulității clauzelor abuzive prevăzute la art. 5.1 din contractul de credit bancar nr. x din 19 octombrie 2012. În drept, au invocat prevederile Legii nr. 193/2000 și ale art. 906 C. proc. civ. La 19 august 2020, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 2 București și excepția lipsei de interes, pe fond solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 București Prin sentința civilă nr. 8113 din 21 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu. Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că, potrivit art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar conform art. 113 alin. (1) pct. 8 din același act normativ, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat de un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor. Instanța a constatat că, potrivit art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992, consumator este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. Având în vedere natura raporturilor invocate de către reclamanți, a apreciat că aceștia au calitatea de consumatori, iar pârâta de profesionist. A considerat că în litigii precum cel din speță, în care se solicită de către un consumator constatarea nulității unor clauze contractuale, textele legale citate instituie o competență alternativă, între instanța de la domiciliul/sediul pârâtului și cea de la domiciliul reclamantului-consumator. Cum sediul pârâtei se află în sectorul 6 București, iar domiciliul reclamanților se află în Giurgiu, a reținut că niciunul dintre acestea nu se află în raza de competență a Judecătoriei Sectorului 2 București, motiv pentru care a declinat competența în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Hotărârea Judecătoriei Giurgiu Prin sentința civilă nr. 196 din 26 ianuarie 2021, Judecătoria Giurgiu a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, și a declinat, în favoarea Judecătoriei Ploiești, competența de soluționare a cauzei. Pentru a dispune astfel, Judecătoria Giurgiu a constatat că reclamanta are calitatea de grefier la Tribunalul Giurgiu, instanță de control judiciar pentru Judecătoria Giurgiu. Din acest motiv, a considerat că sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., care se aplică în mod corespunzător și grefierilor, potrivit alin. (3) al aceluiași articol. Judecătoria Giurgiu a reținut că, deși denumirea marginală a art. 127 este "competența facultativă", în realitate aceasta se referă la posibilitatea judecătorului/grefierului de a alege instanța judecătorească de același grad aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, însă necompetența instanței la care își desfășoară activitatea sau a instanței inferioare acesteia (în speță Judecătoria Giurgiu) este de ordine publică, textul fiind instituit pentru protejarea prestigiului justiției și pentru salvarea aparenței de imparțialitate a judecătorilor chemați să se pronunțe asupra cauzei.

Hotărârea Judecătoriei Ploiești Prin sentința civilă nr. 1618 din 24 februarie 2021, Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București. Pentru a dispune astfel, Judecătoria Ploiești a reținut că reclamanta are calitatea de grefier la Tribunalul Giurgiu, instanță de control judiciar pentru Judecătoria Giurgiu, astfel că această instanță este necompetentă să soluționeze cererea formulată, în raport de prevederile art. 127 C. proc. civ. Instanța a observat că reclamanții au învestit inițial Judecătoria Sectorului 2 București, care în situația admiterii excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Giurgiu devenea competentă teritorial în a soluționa cererea reclamanților.

Hotărârea Judecătoria Sectorului 2 București Prin sentința civilă nr. 5674 din 26 mai 2021, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și grefierilor. Constatând că prin sentința civilă nr. 196 din 26 ianuarie 2021, Judecătoria Giurgiu a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, prin raportare la dispozițiile art. 127 C. proc. civ., și la opțiunea reclamantei exprimată în scris, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Ploiești, aflată în circumscripția curții de apel învecinate. A considerat că nu poate fi reținută competența Judecătoriei Sectorului 2 București, întrucât această instanță se află în circumscripția aceleiași curți de apel cu instanța la care reclamanta își desfășoară activitatea, acesta fiind și motivul pentru care Judecătoria Giurgiu a declinat competența către Judecătoria Ploiești, iar nu către Judecătoria Sectorului 2 București.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra conflictului negativ de competență Prin cererea de chemare în judecată care a declanșat conflictul negativ de competență pendinte, reclamanții A. și B., domiciliați în Giurgiu, str. x, jud. Giurgiu, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. Banca pentru Locuințe S.A., cu sediul în București, constatarea nulității clauzelor abuzive prevăzute la art. 5.1 din contractul de credit bancar nr. x din 19 octombrie 2012. Prin sentința civilă nr. 8113 din 21 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu. La rândul său, fiind învestită cu judecata cauzei, Judecătoria Giurgiu, prin sentința civilă nr. 196 din 26 ianuarie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și a declinat, în favoarea Judecătoriei Ploiești, competența de soluționare a cauzei, reținând incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., în raport de calitatea de grefier a reclamantei la Tribunalul Giurgiu, care este instanță de control judiciar pentru instanța la care aceasta își desfășoară activitatea. Adoptarea acestei soluții a fost determinată și de opțiunea reclamanților, exprimată prin cererea depusă la 27 noiembrie 2020, prin care au solicitat, în raport de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., transmiterea dosarului către Judecătoria Ploiești, în vederea judecării cererii de chemare în judecată. În raport de particularitatea speței, determinată de calitatea reclamantei, Înalta Curte constată incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora, "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea; (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor." Scopul reglementării dispozițiilor art. 127 C. proc. civ. este de a asigura imparțialitatea instanței. Prin aceste norme sunt nominalizați subiecții pe care legiuitorul a înțeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenți judiciari sau grefieri, indiferent de instanțele la care aceștia funcționează. Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea grefierul, care are calitatea de reclamant, precum și o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea grefierul reclamant. Cum reclamantul are alegerea mai multor instanțe deopotrivă competente, rezultă că art. 127 alin. (1) C. proc. civ. instituie și o competență teritorială alternativă (facultativă). În cauză, în raport de calitatea sa de grefier la Tribunalul Giurgiu, reclamanta a uzat de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., exprimându-și opțiunea de soluționare a litigiului de către Judecătoria Ploiești, aflată în circumscripția Curții de Apel Ploiești, învecinată Curții de Apel București din care face parte instanța la care își desfășoară activitatea. În aplicarea prevederilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. și față de alegerea făcută de reclamanți în favoarea unei instanțe competente alternativ, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) din acest act normativ, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.