ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1211/2022

Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată la 9 noiembrie 2016 pe rolul Tribunalului Prahova sub dosar nr. x/2016, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat recunoașterea: - Hotărârii din 12 august 2014 pronunțate în dosarul nr. x de Curtea Superioară din Canada, Provincia Quebec, Districtul Laval; - Hotărârii din 28 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Provincia, Quebec Grefa din Montreal, Canada; - Hotărârii din 6 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Provincia Quebec, Grefa din Montreal, Canada; - Hotărârii din 7 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Provincia Quebec, Grefa din Montreal, Canada, rămase definitive conform certificatului de necontestare/non-apel, eliberat de Curtea Supremă din Canada la 11 august 2016. Prin sentința civilă nr. 363 din 30 ianuarie 2017 pronunțată de Tribunalul Prahova, secția civilă, a fost admisă excepția de necompetență teritorială, invocată de intimat, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Sentința pronunțată de Tribunalul București: Pe rolul Tribunalului București cauza a fost înregistrată pe rolul secției a III-a civile, sub dosar nr. x/2017. Prin cererea înregistrată la 17 martie 2017, B. și C. au formulat cerere de intervenție principală, susținând existența unui interes de a interveni prin faptul ca prin hotărârea a cărei recunoaștere se solicită le-a fost încălcat dreptul de proprietate tabular asupra imobilului situat în Brașov, str. x, având nr. cadastral x din cartea funciară nr. x a localității Brașov . Prin încheierea din 16 ianuarie 2019, a fost admisă în principiu cererea de intervenție principală și s-a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenienți în interes propriu a numiților B. și C.. Prin sentința civilă nr. 689 din 10 aprilie 2019, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis, în parte, cererea principală formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B.. A admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții principali B. și C.. A dispus recunoașterea pe teritoriul României a efectelor hotărârii pronunțate la data de 12.08.2014 de către Curtea Superioara din Districtul Laval -Provincia Quebec-Canada în dosarul nr. x, astfel cum a fost modificată prin hotărârea pronunțată în data de 06.05.2016 de către Curtea de Apel în Montreal - Provincia Quebec-Canada în același dosar, în cauza având ca obiect desfacere căsătorie și cereri accesorii privind pe reclamantul B. și parata D., cu excepția dispozițiilor cu privire la partajul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei paragrafele 296 - 298 și 321 din hotărâre în care sunt dispuse măsuri asupra proprietății situate în Brașov, str. x jud. Brașov. S-a consemnat refuzul recunoașterii dispozițiilor hotărârii menționate cu privire la partajul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei paragrafele 296 - 298 și 321, în care se constată că cei doi foști soți sunt coproprietari asupra imobilului situat în Brașov, str. x jud. Brașov cu valoarea stabilita la suma de 78.153,68 USD, iar pârâta D. are dreptul la jumătate din imobilul situat în Brașov, str. x jud. Brașov. S-a luat act că pârâta continua procedurile privind aceasta proprietate.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București: Prin decizia civilă nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-pârât B. împotriva sentinței civile nr. 689 din 10 aprilie 2019 pronunțată de Tribunalul București, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. și cu intimații-intervenienți C. și B..

Contestație în anulare (art. 503 alin. (1) C. proc. civ.) - dosar nr. x/2020: Prin decizia civilă nr. 540A din 31 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de apelantul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. și cu intimații-intervenienți C. și B..

Revizuire - dosar nr. x/2021: Prin decizia nr. 1224 A din 30 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București.

Contestația în anulare specială (art. 503 alin. (2) pct. 2 și pct. 4 C. proc. civ.) - dosar nr. x/2020: Prin decizia civilă nr. 758 A din 7 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de apelantul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. și cu intimații-intervenienți C. și B..

Calea de atac exercitată în cauză: Împotriva deciziei civile nr. 758 A din 7 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pârâtul B. a declarat recurs. În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-contestator a formulat următoarele critici: - Cu titlu preliminar, a arătat că înțelege să invoce excepția autorității de lucru judecat, cu trimitere la argumentele de la punctul 2 din cererea de contestație în anulare specială. Deși aceasta excepție a fost invocată în instanțele precedente, acestea nu s-au pronunțat asupra autorității de lucru judecat. Față de dispozițiile art. 432 C. proc. civ., rezultă că excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată oricând în cursul procesului, chiar înaintea instanței de recurs. - Instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale - decizia atacată a fost pronunțată de un complet nelegal constituit, astfel că președintele completului trebuia să se retragă de la judecarea pricinii. - Completul nu a cercetat motivele de apel invocate de parte, omise cu restrângerea accesului liber la justiție și contrar prevederilor constituționale. - În continuare, recurentul-contestator a menționat că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești - nu a analizat motivele de apel ce au fost prezentate la pct. 1 din contestație. - Prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, făcând trimitere la pct. 2 din contestația în anulare. - Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază - instanța nu a reținut problematica referitoare la încălcarea competenței exclusive a autorităților române asupra imobilelor. - A fost încălcată autoritatea de lucru judecat (pct. 2 din contestația în anulare), iar hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (pct. 1 contestație) În drept, au fost indicate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 2, pct. 4, pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ.

Procedura în fața instanței de recurs: În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 17 martie 2022. În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că se pune problema nulității recursului, completul urmând a analiza măsura în care criticile formulate de recurentul-contestator sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Raportul a fost comunicat părților la 25-30 martie 2022. Părțile nu au depus puncte de vedere la raport. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Criticile formulate de recurentul-contestator nu vizează soluția pronunțată prin decizia recurată - decizia civilă nr. 758 A din 7 mai 2021 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, hotărâre prin care a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de apelantul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2017. În motivarea soluției pronunțate, examinând argumentele invocate de către contestator, Curtea a reținut că acestea nu se încadrează în noțiunea de "eroare materială" avută în vedere de dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. - invocat ca temei de drept al căii extraordinare de atac. Aspectele expuse în cuprinsul cererii de recurs reprezintă, în fapt, o reluarea a susținerilor prezentate în etapele procesuale anterioare și nu se pot constitui în motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului ce vizează soluția de respingere a contestației în anulare. Înalta Curte constată că susținerile recurentului-contestator din cererea de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță. Nemulțumirile generale ale părții (faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material ori că instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității) nu reprezintă critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului. Fără să combată dezlegarea instanței care a soluționat contestația în anulare, recurentul-contestator readuce în fața instanței de recurs aceleași aspecte, neargumentând însă caracterul nelegal al statuării jurisdicționale anterioare. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părților, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea deciziei civile nr. 758 A din 7 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Având în vedere considerentele expuse, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac. PENTRU ACESTE MOTIVE,