ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1149/2022

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 20 martie 2018 pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună soluționarea dosarului administrativ în temeiul Legii nr. 247/2005 și nu al Legii nr. 165/2013, care nu poate retroactiva, contestând decizia de invalidare nr. 18725/2018. La termenul de judecată din data de 21 septembrie 2018, au fost introduși în cauză beneficiarii deciziei de invalidare, B., C., D., E., F. și G., în calitate de intervenienți forțați, în temeiul art. 78 alin. (2) C. proc. civ. La data de 2 noiembrie 2018, intervenientul B. a arătat că C. a decedat la data de 27 decembrie 2006, iar soțul acesteia, H., a decedat în anul 2007, din căsătorie nerezultând copii. I.

Sentința pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă Prin sentința civilă nr. 532 din data de 22 martie 2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A.. I.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie Împotriva sentinței tribunalului au declarat apel intervenientul B. și reclamantul A.. Prin încheierea din data de 16 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus suspendarea judecării apelurilor până la introducerea în cauză a moștenitorilor defunctei E.. Prin decizia civilă nr. 717A din data de 27 aprilie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a constatat perimate apelurile formulate de apelantul-reclamant A. și de apelantul-intervenient B. împotriva sentinței civile nr. 532 din 22 martie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimații-intervenienți E., F., G. și D. și cu intimata-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. I.

Calea de atac declarată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 717A din data de 27 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs intervenientul B.. Recurentul-intervenient a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu consecința reținerii cauzei spre rejudecare sau trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel, invocând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, a arătat că, în speță, competența de a se pronunța asupra perimării cauzei revenea Curții de Apel Galați, căreia îi sunt arondate Judecătoria Brăila și Tribunalul Brăila, iar nu Curții de Apel București, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ. A mai susținut că suspendarea judecății cauzei s-a realizat în condițiile survenirii decesului surorii sale, E., în raport de art. 418 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., însă, această împrejurare, survenită după închiderea dezbaterilor, nu împiedica pronunțarea hotărârii. A apreciat că recursul este declarat în termen legal în condițiile în care hotărârea atacată i-a fost comunicată la data de 24 mai 2021, iar termenul pentru declararea căii de atac se împlinea la data de 5 iulie 2021. Recurentul-intervenient a considerat și că decizia atacată este lovită de nulitate absolută, întrucât nu este semnată de către completul de judecată, ci doar de grefier. I.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată în termen legal, intimata-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a invocat excepția tardivității formulării cererii de recurs, având în vedere că decizia atacată a fost pronunțată la data de 27 aprilie 2021, iar recurentul-intervenient a declarat recurs la data de 29 iunie 2021, cu depășirea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ. La data de 6 octombrie 2021 (data depunerii la oficiul poștal), numitul I., arătând că este moștenitorul defunctei intimate-interveniente E., a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului declarat de recurentul-intervenient B.. Recurentul-intervenient B. a depus răspuns la întâmpinările formulate în cauză, arătând că este de acord cu aspectele învederate de către moștenitorul defunctei intimate-interveniente E. și solicitând respingerea excepției tardivității recursului, apreciind că recursul a fost declarat în termen legal, în condițiile în care instanța era obligată să înainteze confirmarea primirii deciziei atacate. I.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 5 august 2021, sub nr. x/2018. Prin raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că: părțile au deschise calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 717 A din data de 27 aprilie 2021 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie; recursul este declarat și motivat cu depășirea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ. cererea de recurs îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ. în ceea ce privește cerința de formă impusă de lit. d) a art. 486 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-intervenient a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. recurentul-intervenient nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac exercitate în cauză; părțile nu și-au exprimat acordul ca recursul, în situația în care va fi admisibil în principiu, să fie soluționat în complet de filtru, în condițiile art. 493 alin. (6) C. proc. civ. În concluziile raportului, s-a arătat că, în speță, completul de filtru urmează a aprecia, în principal, asupra nulității recursului pentru netimbrare, față de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., iar, în subsidiar, asupra excepției tardivității recursului, în raport de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., reținând în analiză și dacă, în cauză, criticile formulate de recurentul-intervenient pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă intervine sancțiunea nulității recursului; în măsura în care va trece peste aspectele menționate, completul de filtru urmează a se pronunța asupra admisibilității în principiu a recursului. Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosar, iar recurentul-intervenient a depus punct de vedere prin care a solicitat admiterea recursului și a apreciat că este scutit de la plata taxei judiciare de timbru. Celelalte părți nu au formulat puncte de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului. Prin rezoluția din data de 20 aprilie 2022, în cauză a fost fixat termen de judecată la data de 24 mai 2022, când instanța a reținut cauza în pronunțare prin prisma excepției netimbrării recursului. II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., reținând și prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține următoarele: Față de împrejurarea că prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului au fost reținute excepțiile netimbrării, tardivității și nulității recursului, Înalta Curte constată că prioritară este analiza excepției netimbrării căii de atac, legala învestire a instanței fiind condiționată de îndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru prevăzute de lege. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ. De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea. În speță, prin rezoluția din data de 6 septembrie 2021, s-a pus în vedere recurentului-intervenient B. să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii. Această obligație a fost comunicată recurentului-intervenient la data de 1 octombrie 2021, astfel cum rezultă din adresa emisă la data de 15 septembrie 2021 și dovada de înmânare a acesteia, aflate la dosar. Recurentul-contestator a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, cerere care a fost respinsă, ca tardivă, prin încheierea de ședință din data de 17 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2018. Încheierea prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului-intervenient la data de 23 decembrie 2021, conform mențiunii de pe procesul-verbal de înmânare aflat la dosar. La data de 29 decembrie 2021, recurentul-intervenient a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale pretins a fi strecurate în încheierea de ședință din data de 17 noiembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2018, cerere care a fost respinsă de către instanță prin încheierea de ședință din data de 2 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2018.1. Încheierea prin care a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale a fost comunicată recurentului-intervenient la data de 2 martie 2022, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare aflat la dosar. În concluziile raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, care a fost comunicat recurentului-intervenient, s-a reținut că, în speță, completul de filtru se va pronunța, în principal, asupra nulității recursului pentru netimbrare. Recurentul-intervenient nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate pentru soluționare căii de atac promovate, iar, prin punctul de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a căii de atac, a susținut, în continuare, că este scutit de la plata taxei judiciare de timbru. Prin urmare, reținând că recurentul-intervenient nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, în raport de prevederile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și va anula recursul ca netimbrat. PENTRU ACESTE MOTIVE,