ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1008/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1008/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 11 mai 2022
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la data de 03.03.2022 sub nr. x/2022, petentul BEJ A. a solicitat încuviințarea executării silite în toate modalitățile de executare, simultan sau succesiv pentru trecerea la executarea silită a obligației cuprinsă în titlul executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. x/27.08.2020, împotriva debitorului B., pentru recuperarea creanței în cuantum de 826,84 RON reprezentând debit datorat, precum și plata cheltuielilor de executare.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competență
Prin încheierea din 10.03.2022, Judecătoria Brașov a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia.
A reținut instanța că, deși potrivit cărții de identitate, debitorul are domiciliul legal în municipiul Brașov, județul Brașov, acesta are înscrisă reședința pentru perioada 14.10.2021-13.10.2022, deci inclusiv la data formulării cererii de executare silită (23.02.2022), în Bușteni, județul Prahova, acesta fiind domiciliul în fapt, singurul cu relevanță în materia stabilirii competenței procesual civile.
Având în vedere că debitorul indicat în cererea de încuviințare a executării silite are domiciliul în fapt în Bușteni, județul Prahova, astfel cum rezultă din verificările efectuate în baza de date DEPABD, rezultă că cererea privind încuviințarea executării silite nu este de competența Judecătoriei Brașov, ci a Judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea în care acesta domiciliază în fapt, în speță Judecătoria Sinaia.
Prin încheierea nr. 175/30.03.2022, Judecătoria Sinaia, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Brașov, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
A reținut instanța că ceea ce interesează în stabilirea competenței de soluționare a prezentei încuviințări de executare silită, este locul în care se află domiciliul debitorului, la data sesizării organului de executare, astfel cum prevede art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., neexistând nici un temei legal pentru a se considera că relevant în stabilirea competenței teritoriale exclusive ar fi reședința debitorului.
Având în vedere că domiciliul debitorului se afla, la data sesizării organului de executare, în Municipiul Brașov, județul Brașov, care potrivit Hotărârii CSM nr. 102/2021 aparține circumscripției Judecătoriei Brașov, rezultă că aceasta este instanța competentă teritorial exclusiv să soluționeze prezenta cauză.
III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia, pentru următoarele argumente:
Obiectul cererii deduse judecății îl constituie solicitarea petentului BEJ A. de încuviințare a executării silite în ce privește executarea obligației cuprinsă în titlul executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. x/27.08.2020, împotriva debitorului B., pentru recuperarea creanței în cuantum de 826,84 RON reprezentând debit datorat, precum și plata cheltuielilor de executare.
Se constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., în ce privește domiciliul/reședința debitorului.
Astfel, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
Textul legal sus citat instituie o competență în care prioritatea este acordată, succesiv, instanței în circumscripția căreia se regăsește sediul/domiciliul debitorului, creditorului, iar în ultimul rând al biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor.
De principiu, în stabilirea competenței potrivit art. 651 C. proc. civ., nu are relevanță existența unei reședințe temporare a debitorului având caracterul unui domiciliu de fapt, ci domiciliul legal, cel înscris în actul de identitate, cu care se face dovada mențiunilor de stare civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 87 C. civ. "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală", care se coroborează cu dispozițiile art. 91 alin. (1) din același cod, care statuează că "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate".
În speță, este adevărat că potrivit cărții de identitate, debitorul are domiciliul legal în municipiul Brașov, județul Brașov, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Brașov, însă potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, în perioada 14.10.2021-13.10 2022, acesta figurează cu reședința în Bușteni, județul Prahova, ceea ce înseamnă că locuirea efectivă a acestuia se află la această adresă.
Rezultă că, în sensul dispozițiilor art. 91 C. civ., au fost asigurate publicitatea și opozabilitatea mențiunilor referitoare la reședința părții.
Potrivit evidențelor menționate anterior, debitorul figurează cu reședința în Bușteni (localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sinaia), atât la data învestirii organului de executare (23.02.2022), cât și la data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite (03.03.2022).
Ținând seama că în cauză, prin cererea adresată organului de executare, s-a solicitat ca executarea să se realizeze prin toate formele prevăzute de lege, devine relevant în determinarea competenței teritoriale aspectul locuirii în fapt-cel care asigură, pe de o parte, înștiințarea efectivă a debitorului de pornirea procedurii execuționale împotriva sa, dar și valorificarea drepturilor creditorului (situația fiind diferită de aceea în care, de exemplu, s-ar solicita doar executarea silită asupra bunurilor mobile, prezumate a se afla la domiciliul legal al debitorului sau executarea silită imobiliară, când interesează locul situării imobilului).
Pentru aceste considerente, având în vedere că atât la data învestirii organului de executare (23.02.2022), cât și la data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite (03.03.2022), debitorul figurează cu reședința în Bușteni (localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sinaia), luând în considerare și faptul că investirea instanței cu solicitarea de încuviințare a executării silite s-a realizat cu privire la toate formele de executare prevăzute de lege, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 11 mai 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.