ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 9/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2020 la data de 28 mai 2020 pe rolul Tribunalului Mureș, secția Civilă, reclamanta Societatea Națională de Gaze Naturale "A." S.A. Mediaș, în contradictoriu cu pârâta Societatea "B."S.R.L. Tg. Mureș, a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/10.04.2020 la Societatea Profesională Notarială "C." în valoare totală de 8.042.525,81 RON, echivalentul a 1.665.878 euro, având ca obiect terenul în suprafața totală de 17.174 mp., ca urmare a vicierii consimțământului exprimat de reclamantă; repunerea părților în situația anterioară, cu rectificarea înscrierilor efectuate în cartea funciară a localității Corunca privind vânzarea-cumpărarea terenurilor a căror anulare o solicită.

Prin sentința civilă nr. 732 din 23 septembrie 2020 Tribunalul Mureș, secția Civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza la Tribunalul Specializat Mureș.

Prin sentința civilă nr. 71 din 3.12.2020 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta S.N.G.N. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Societatea B. S.R.L.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta SNGN A. SA

Prin decizia nr. 109/A din 27 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respins ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SNGN A. S.A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20.08.2021.

Prin memoriul de recurs a fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținându-se că decizia atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea criticilor se arată că instanțele de fond nu au avut rol activ în aflarea adevărului deoarece prima instanță i-a respins probele solicitate, iar instanța de apel a aplicat greșit art. 1215 C. civ. la starea de fapt dedusă judecății întrucât a nesocotit că dolul provine de la un terț.

Recurenta a invocat și motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. susținând că întreaga motivare pentru care instanța de apel a respins cererile în probațiune reiterate în apel încalcă prevederile art. 22 și art. 478 alin. (2) din același cod.

Probele solicitate au fost în mod explicit arătate atât în cererea de chemare în judecată cât și în cererea de apel formulată însă instanța de apel le-a respins motivând că nu sunt arătate împrejurările de fapt ce se solicită a fi lămurite, deși acestea priveau dolul provenit de la un terț.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului susținând că recursul nu este motivat din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

La termenul din 18 ianuarie 2022, analizând recursul, sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere și dispozițiile art. 499 și art. 483 alin. (3) din același cod, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative ale 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității", art. 489 alin. (2) din același cod prevăzând că sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate impune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și se arată în ce constau greșelile de judecată, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menționat mai sus.

În cauză, recurenta a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Deși a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. susținerile recurentei nu relevă greșita aplicare a normelor de drept procedural sau material, nefiind dezvoltate critici privind modul concret în care prin decizia atacată ar fi fost încălcat aceste norme de drept.

Astfel, susținerile recurentei în sensul că instanțele de fond nu au avut rol activ în aflarea adevărului deoarece prima instanță i-a respins probele solicitate, iar instanța de apel a aplicat greșit art. 1215 C. civ. la starea de fapt dedusă judecății întrucât a nesocotit susținerea că dolul provine de la un terț, nu reprezintă critici de nelegalitate ci de netemeinicie a deciziei atacate care nu pot fi analizate din perspectiva art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

De asemenea, modul în care instanța de judecată a apreciat pertinența și utilitatea probelor solicitate, acestea fiind respinse întrucât recurenta nu a arătat în motivarea în fapt a cererii alte fapte conexe precise care să aducă în discuție existența elementelor constitutive ale dolului, nu reprezintă critici de nelegalitate subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În realitate, prin criticile invocate în susținerea recursului, se tinde fie la o nouă evaluare a situației de fapt, fie la interpretarea probatoriului, chestiuni asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat și care nu mai pot fi analizate în această etapă procesuală a recursului, în considerarea specificului acestei căi de atac, care vizează exclusiv motive de nelegalitate și nu de temeinicie ale hotărârii atacate.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum a arătat și intimata în susținerea excepției nulității recursului, prin urmare nu pot fi analizate din perspectiva art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Sancțiunea nulității recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situație intervine și în cauză din moment ce, așa cum s-a arătat, recurenta nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei deciziei atacate.

Prin urmare, pentru considerentele care preced, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta S.N.G.N. A. S.A. împotriva deciziei nr. 109/A din 27 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta S.N.G.N. A. S.A. împotriva deciziei nr. 109/A din 27 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2022.