ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 873/2022

Cererea de chemare în judecată: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 16 august 2016 pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureș, reclamanta societatea A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta societatea B. S.R.L., să se constate încetarea oricăror efecte ale antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 752 din 29 septembrie 2015 emisă de notarul public C., prin voința comună a părților, să oblige pârâta la restituirea prestațiilor executate în baza acestui contract, cu cheltuieli de judecată. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1.272, 1.279 și 1.490 C. civ. La 15 septembrie 2016 reclamanta a precizat că prestațiile a căror restituire se solicită sunt în cuantum de 602.329 RON. Declinarea competenței: Prin sentința civilă nr. 1294 din 14 martie 2017 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii civile exercitate de reclamanta societatea A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta societatea B. S.R.L. în favoarea Tribunalului Specializat Mureș. Prin sentința civilă nr. 73 din 30 iunie 2017 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cererii înaintată și precizată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta societatea B. S.R.L., în favoarea Tribunalului Mureș, secția civilă.

Sentința pronunțată de tribunal: Prin sentința civilă nr. 1101 din 16 octombrie 2018 Tribunalul Mureș a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta A. S.R.L. și, în consecință, a constatat încetarea efectelor antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP C. și a obligat pe pârâta B. S.R.L. la plata sumei de 582.328,93 de RON cu titlu de preț.

Decizia pronunțată de curtea de apel: Prin decizia civilă nr. 2/A din 15 ianuarie 2020, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a respins apelul formulat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1101 din 16 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Mureș. A obligat pe pârâta la plata sumei de 1.950 RON în favoarea reclamantei A. S.R.L., cu titlul de cheltuieli de judecată în apel. Prin încheierea din 20 ianuarie 2021, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în minuta deciziei civile nr. 2/A din 15 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă în dosarul nr. x/2016, în sensul inserării mențiunii "Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Târgu Mureș."

Calea de atac exercitată în cauză: Împotriva deciziei civile nr. 2/A din 15 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, pârâta S.C. B. S.R.L. a declarat recurs. Prin cererea de recurs, recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. a solicitat casarea în totalitate a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată. A arătat că instanța de apel a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, invocând dispozițiile art. 151 alin. (1) și art. 153 C. proc. civ. De la data înregistrării contractului de cesiune la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș, respectiv din 23 septembrie 2016, S.C. B. S.R.L. și-a schimbat structura, asociații, organele de conducere și sediul social - Sat Sîngeorgiu de Mureș, comuna Sîngiorgiu de Mureș, județul Mureș și nu localitatea Nazna, str. x, comuna Sâncraiu de Mureș, județul Mureș, așa cum rezultă din raportul de furnizare informații emis de ORC Târgu Mureș. Cu toate acestea, toate actele de procedură, citarea, apărările și comunicările din dosarul nr. x/2016 au fost efectuate către pârâta S.C. B. S.R.L. la sediul din comuna Sâncraiul de Mureș, sat Nazna, județul Mureș, reprezentată prin administrator D. și nu la sediul din comuna Sîngiorgiu de Mureș, județul Mureș, prin administrator E.. A menționat că a luat cunoștință de hotărârea judecătorească recurată odată cu începerea executării silite prin poprirea conturilor și urmărirea bunurilor imobile, ce face obiectul dosarului de executare nr. 80/E/2021 al BEJ F., executare încuviințată prin încheierea civilă nr. 1295 din 18 februarie 2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. x/2021. În acest sens, a atașat adresa de înființare a popririi și încheierea de încuviințare a executării silite, despre care precizează că i-au fost comunicate la 8 martie 2021. Întrucât părțile din proces nu au arătat schimbările intervenite în structura societății, schimbarea sediul și a organelor de conducere și nu au solicitat citarea societății pârâte prin noul administrator, la noul sediu, apărările și toate actele de procedură au fost întocmite de persoane care nu aveau calitatea de reprezentant legal al persoanei juridice pârâte, iar judecarea cauzei s-a făcut la toate termenele, în fața instanțelor de fond, cu încălcarea procedurii de citare prevăzută de art. 153 - 173 C. proc. civ., fapt ce se sancționează cu nulitatea potrivit art. 153 și art. 151 alin. (4) coroborat cu art. 82 C. proc. civ. Nerespectarea regulilor de procedură civilă privitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură impun refacerea actelor de procedură față de partea vătămată, iar refacerea acestora direct în apel este în măsură să lipsească partea de un grad de jurisdicție față de celelalte părți, motiv pentru care singura cale de îndreptare a acestei vătămări este reluarea procesului de la fond cu corecta citare a S.C. B. S.R.L.. În temeiul art. 500 C. proc. civ., solicită instanței de recurs să constate, prin dispozitivul hotărârii judecătorești ce se va pronunța, că toate actele de executare făcute în temeiul hotărârilor judecătorești casate sunt desființate de drept. Cât privește termenul de declarare a recursului, recurenta-pârâtă a arătat că acesta curge de la data comunicării hotărârii. Cum decizia civilă recurată nu i-a fost comunicată legal, la adresa sediului social, în ceea ce o privește, termenul de recurs nu a început să curgă. În drept, au fost indicate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție: Dosarul a fost înregistrat la 12 aprilie 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. La 26 aprilie 2021 intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare, în termen legal, solicitând, în principal, respingerea recursului, ca tardiv, și, în subsidiar, respingerea căii de atac ca neîntemeiate. A arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 172 C. proc. civ., recurenta-pârâtă era datoare să aducă la cunoștința instanței modificările privind organul de conducere și sediul social, din moment ce a procedat la înregistrarea modificărilor ulterior înaintării cererii de chemare în judecată. Totodată, a precizat că, pe întregul parcurs procesual, pârâta a fost reprezentată prin avocat, atât în judecata în fața primei instanțe, cât și în apel și niciodată nu s-a adus la cunoștința instanței vreun aspect de nelegalitate a procedurii de citare, conform art. 160 C. proc. civ. La 27 mai 2021 recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției tardivității, motivat de faptul că termenul de recurs nu a început să curgă, deoarece hotărârea recurată nu i-a fost comunicată la sediul social, luând cunoștință despre aceasta odată cu începerea executării silite. A mai arătat că este incidentă nulitatea necondiționată de existența vreunei vătămări, reglementată de art. 176 C. proc. civ., întrucât au fost încălcate dispoziții privitoare la capacitatea procesuală și reprezentarea procesuală, deoarece societatea nu a fost reprezentată de noul administrator. Prin urmare, a apreciat că a fost încălcată procedura de citare și comunicare a actelor reglementată de art. 155 pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanții lor, vor fi citați la sediul principal și art. 163 C. proc. civ., potrivit căruia comunicarea citației se va face persoanei în drept să o primească. Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 14 aprilie 2022, în complet de filtru, fără citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția tardivității, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele: În conformitate cu dispozițiile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel." Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește." Din verificările efectuate în dosarul de apel, s-a constatat că, potrivit însemnării olografe a agentului poștal consemnată pe procesul-verbal de înmânare a comunicării hotărârii, decizia civilă nr. x/A din 15 ianuarie 2020 a fost comunicată pârâtei S.C. B. S.R.L. la 23 ianuarie 2020 la sediul indicat în cuprinsul cererii de apel - comuna Sâncraiu de Mureș, sat Nazna, județul Mureș. Cererea de recurs formulată de pârâta S.C. B. S.R.L. a fost înregistrată la 10 martie 2021 (viza de primire a curții de apel - dosarul de recurs). Față de dispozițiile legale anterior menționate, se reține că recursul formulat de pârâtă a fost depus cu mult peste termenul prevăzut de lege pentru exercitarea căii extraordinare de atac - 30 de zile de la comunicare. În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-pârâtă a arătat că recursul a fost declarat în termen legal, dat fiind faptul că termenul de recurs curge de la comunicarea hotărârii. Cum decizia recurată nu i-a fost comunicată legal la adresa sediului social, apreciază că termenul de recurs nu a început să curgă, aducând o serie de argumente, care se impun a fi analizate distinct. Cu referire la critica formulată de recurenta-pârâtă, prin care se arată că citarea, apărările și comunicările din dosar, inclusiv procedura de comunicare a deciziei din apel, ar fi fost viciate întrucât au fost efectuate către pârâta S.C. B. S.R.L. la un alt sediu, se constată că toate actele procedurale efectuate în fața instanței de apel au fost comunicate la adresa indicată chiar în cererea de apel - Sâncraiul de Mureș, sat Nazna, str. x, jud. Mureș. Prin menționarea expresă în cuprinsul cererii de apel a adresei de la sediul său, apelanta-pârâtă a arătat instanței (și implicit părți adverse căreia i s-a comunicat cererea de apel) locul unde dorește să fie citată. Orice neregularitate a procedurii de citare (inclusiv citarea la o altă adresă) trebuia adusă la cunoștința instanței de către apărătorul părții (prezent la termenul din 15 ianuarie 2020) în condițiile art. 160 C. proc. civ., chiar dacă prezența reprezentantului convențional în fața instanței de apel ar acoperi lipsa de procedură. Neregularitatea procedurii de citare sau de comunicare a actelor procedurale poate fi invocată în recurs, însă pentru a putea fi supuse analizei instanței de control judiciar, motivele de nelegalitate trebuie formulate în termenul de recurs prevăzut de art. 485 C. proc. civ. Or, recursul formulat de pârâtă a fost depus cu încălcarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea căii extraordinare de atac, respectiv cu încălcarea termenului de 30 de zile de la comunicare. Pentru a nu fi vătămate în exercițiul drepturilor procesuale, în atare situații precum cea din speța dedusă judecății, legiuitorul a pus la dispoziția părților instituția repunerii în termen prevăzută de dispozițiile art. 186 C. proc. civ., procedură de care recurenta-pârâtă nu a uzat. În ceea ce privește critica ce vizează faptul că "părțile în proces nu au arătat schimbările intervenite în structura societății, schimbarea sediului și a organelor de conducere și nu au solicitat citarea societății pârâte prin noul administrator, la noul sediu", se impune a fi amintite dispozițiile art. 172 C. proc. civ. ce fac referire la schimbarea locului citării: "Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare." Așadar, obligația de a aduce la cunoștința instanței schimbarea sediului societății nu revenea părților din proces, astfel cum susține recurenta-pârâtă, ci chiar părții care și-a schimbat locul citării. Curtea Europeană a arătat că revine sarcina în primul rând celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (cauza Agapito Maestre Sanchez c. Spaniei, nr. 29608/02, hotărârea din 4 mai 2004) și că autoritățile judiciare nu sunt răspunzătoare pentru faptul că reclamantul/pârâtul nu a luat măsurile corespunzătoare pentru a asigura primirea efectivă a corespondenței trimisă la adresa indicată chiar de el (cauza Oleksiy Grygorovych Boyko c. Ucrainei, nr. 17382/04 hotărârea din 23 octombrie 2007). Referitor la aprecierea recurentei-pârâte potrivit căreia în ceea ce o privește termenul de recurs nici nu și-a început cursul, se reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 184 alin. (1) C. proc. civ., termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel. Același text de lege prevede cazurile în care termenul procedural nu începe să curgă (alin. (3) sau se întrerupe și un nou termen începe să curgă (alin. (4). Or, aspectele prezentate de parte nu se încadrează în niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 184 C. proc. civ. Un ultim aspect prezentat în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, face referire la incidența nulității necondiționate de existența vreunei vătămări reglementată de art. 176 C. proc. civ., recurenta-pârâtă arătând că au fost încălcate dispoziții privitoare la capacitatea procesuală și reprezentarea procesuală deoarece societatea nu a fost reprezentată de noul administrator. Prin urmare, a apreciat că a fost încălcată procedura de citare și comunicare a actelor reglementată de art. 155 pct. 3 C. proc. civ. - potrivit cărora persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanții lor, vor fi citați la sediul principal - și de art. 163 C. proc. civ. - comunicarea citației se va face persoanei în drept să o primească. Se reține că în sistemul nostru procesual nu există nulități de drept, iar desființarea actelor de procedură nu poate avea loc decât prin hotărâre judecătorească. Așadar nulitatea actului de procedură trebuie declarată de către instanța de judecată - mijloacele de invocare a nulității diferă în funcție de momentul procesual, precum și de caracterul normelor încălcate. În ceea ce privește invocarea nulității absolute în căile de atac, se constată că, potrivit art. 488 alin. (2) C. proc. civ., motivele de nelegalitate nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului, ori, deși au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor. De asemenea, art. 487 alin. (1) C. proc. civ. dispune că, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs. Or, recurenta-pârâtă a înțeles să invoce în cuprinsul răspunsului la întâmpinare nulitatea necondiționată, critică ce ar fi putut face obiect al analizei instanței de recurs în condițiile în care recursul ar fi fost declarat în termenul prevăzut de lege. Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că cererea de recurs a fost înregistrată cu mult după împlinirea termenului legal de declarare a căii de atac, urmează a anula recursul față de prevederile art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,