ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.04.2022

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 835/2022

HOTĂRÂRE
06.04.2022
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 835/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 28.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanta ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 2.288 RON, reprezentând debit neachitat, a penalităților de întârziere în cuantum de 0,13%, începând cu data de 28.07.2018, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 4310/2021 din 25 august 2021, Judecătoria Buzău a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competenta de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Zimnicea.

În fundamentarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, următoarele:

Art. 121 C. proc. civ. instituie, în cazul cererilor formulate de un profesionist împotriva unui consumator, o normă de competență teritorială exclusivă, de ordine publică, în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., de la această normă putându-se deroga doar în condițiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prevăzute la alin. (1), numai după nașterea dreptului la despăgubire, orice convenție contrară fiind considerată ca nescrisă.

Această prevedere, invocată și de reclamantă, nu este însă incidentă în prezenta cauză, referindu-se la litigii din materia protecției drepturilor consumatorilor, așadar la litigii ce au ca finalitate apărarea unui drept al consumatorului și nu la litigii îndreptate de un profesionist împotriva unui consumator. Astfel, nu orice litigiu existent între un profesionist și un consumator este un litigiu din materia protecției drepturilor consumatorilor.

Prin urmare, chiar dacă părțile au încheiat un act adițional prin care au stabilit competenta Judecătoriei Buzău, o astfel de convenție este nescrisă, neputându-se deroga prin voința părților de la normele de competență exclusivă prevăzute de art. 121 C. proc. civ.

În continuare, instanța a reținut că noțiunile de profesionist și consumator sunt definite de art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, părțile raportului dedus judecății având aceste calități în sensul prevederilor legale enunțate, motiv pentru care, în ceea ce privește competența teritorială, este aplicabil art. 121 C. proc. civ.

Sub acest aspect, cum pârâta își are domiciliul în com. Cervenia, sat Cervenia, jud. Teleorman, instanța a constatat că Judecătoria Buzău nu este competentă să judece prezenta cauză, având în vedere faptul că pârâta nu are domiciliul în circumscripția acestei instanțe.

Dosarul a fost înregistrat sub același număr pe rolul Judecătoriei Zimnicea.

Prin sentința civilă nr. 91 din 1 februarie 2022, Judecătoria Zimnicea, în temeiul art. 131, art. 132 și art. 1028 raportat la art. 121 C. proc. civ., a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de A. în calitate de titular al Î.I. A.; a declinat competența de soluționare a prezentei cauze judecarea prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Buzău; a constatat ivit conflictual negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului.

În fundamentarea acestei soluții, instanța a reținut, în esență, în aplicarea art. 121 din C. proc. civ. și art. 126 alin. (2) din același cod, următoarele:

Având în vedere că reclamanta este un profesionist, care a introdus o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului, în calitate de consumator, fiind incidentă situația de excepție prevăzută de art. 126 alin. (2) din C. proc. civ., prezenta cerere trebuia introdusă la instanța pe care părțile au convenit-o prin actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. x, din data de 22.05.2018, încheiat la data de 28 august 2020.

Astfel instanța a reținut că pentru a opera prorogarea convențională de competență, trebuie îndeplinite următoarele: părțile să aibă capacitatea procesuală de exercițiu, iar consimțământul lor să fie liber și neviciat, convenția părților să fie expresă, iar prin convenție să fie determinată exact instanța aleasă, care să nu fie necompetentă absolut.

În cauză instanța a reținut că prin actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. x, din data de 22.05.2018, încheiat la data de 28 august 2020, părțile au stabilit în mod valabil, clar, precis, clauza atributivă de competență în favoarea Judecătoriei Buzău.

Clauza prevăzută prin actul adițional la contractul de vânzare cumpărare nr. x, din data de 22.05.2018, încheiat la data de 28 august 2020, potrivit căreia eventualele litigii privind executarea contractului vor fi soluționate de Judecătoria Buzău, nu poate fi considerată nescrisă, în condițiile în care devenise scadentă chiar și ultima rată contractuală ce avea termen de plată la data de 28.06.2020.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Buzău, secția Civilă competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 121 C. proc. civ. cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile.

La rândul lor dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă, iar alin. (2) arată că în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prevăzute la alin. (1), numai după nașterea dreptului la despăgubire. Orice convenție contrară este considerată ca nescrisă.

Înalta Curte reține că la momentul încheierii actului adițional între părți, 28 august 2020 se împlinise termenul de scadentă a plății prețului stabilit în contractul încheiat la data de 22 mai 2018, astfel că dreptul la despăgubire al reclamantei era deja născut, iar alegerea Judecătoriei Buzău, ca instanță competentă să judece litigiul dintre ele s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 126 alin. (2) C. proc. civ.

Prin nașterea dreptului la despăgubire, în speță, trebuie înțeles caracterul exigibil al dreptului la creanță al profesionistului.

La momentul încheierii actului adițional, prin care părțile au ales instanța competentă în caz de litigiu, obligația era deja scadentă, actul adițional fiind atestat ca fiind conform cu originalul și prezumat a fi întocmit în condițiile articolului 277 alin. (3) C. proc. civ.

Clauza atributivă de competență este valabilă, fiind formulată clar și precis, alegerea de jurisdicție având loc ulterior nașterii dreptului la despăgubire, prin actul adițional din 28 august 2020, necontestat de părți, sub acest aspect, prin invocarea de către aceștia prin întâmpinare, în condițiile legii, a excepției de necompetentă teritorială.

Față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, secția Civilă.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-10-08
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1716/2024
Ședința publică din data de 8 octombrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, secția Civilă în data de 14.03.2023 su
ÎCCJ 2023-03-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 596/2023
Ședința publică din data de 14 martie 2023 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Sibiu – secția Civilă, la data de 14 martie 2022, sub dosar nr. x
ÎCCJ 2024-09-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1655/2024
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, secția Civilă la 22.11.2023, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat î
ÎCCJ 2023-10-26
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2198/2023
Ședința publică din data de 26 octombrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1) Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea de valo
ÎCCJ 2025-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 783/2025
Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii deduse judecății: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, Secția civilă la data de 16 august 2023, sub nr. x/94/2023, reclamanta S.C.
Sursă