ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 753/2022

Ședința publică din data de 31 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, prin decizia civilă nr. 24/2013-A din 18 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr. x/2008, a admis, ca fondat, apelul civil declarat de către apelanta S.C. A. S.A. Oradea, în contradictoriu cu intimatele- reclamante B. în nume propriu și în reprezentarea legală a minorelor C. și D., intimata S.C. E. S.A., intimatul chemat în garanție F., împotriva sentinței civile nr. 678/C din 19.04.2012, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a modificat-o în parte, în sensul că: a respins în întregime acțiunea formulată și precizată de reclamanta B. în nume propriu și în reprezentarea legală a minorelor C. și D. împotriva intimaților S.C. A. S.A. Oradea, S.C. E. S.A. și intimatul chemat în garanție F.; a obligat intimata B., la 3500 RON cheltuieli de judecată în favoarea apelantei S.C. A. S.A. Oradea și la 1000 RON, cheltuieli de judecată în favoarea intimatului F.; a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta B. în nume propriu și în reprezentarea legală a minorelor C. și D. împotriva aceleași sentințe.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, reclamantele B., C. prin reprezentant legal B. și D. prin reprezentant legal B., la data de 04 iunie 2013.

La termenul de judecată din 14 martie 2014, constatându-se că intimata- pârâtă S.C. A. S.A. Oradea a intrat în procedura insolvenței- dosar nr. x/2013 al Tribunalului Bihor, în considerarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, a fost dispusă suspendarea judecății recursului, măsură menținută, ulterior, prin încheierea de ședință din 8 martie 2018. De la această dată și până în prezent nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, cauza rămânând în nelucrare din vina părților.

Fiind luată în examinare cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, perimarea recursului de față pentru împlinirea termenului de perimare, de drept, prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să constate perimat recursul, având în vedere următoarele considerente:

Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor impuse de lege, precum și ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., de la 1865, "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

(2) Termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părții, cererea n-a ajuns încă la instanța competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată."

Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 1 an.

Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei.

Înalta Curte constată că încheierea de ședință din data de 8 martie 2018, prin care s-a menținut măsura suspendării judecății recursului în cauză, dispusă prin încheierea de ședință din 14 martie 2014, reprezintă ultimul act de procedură efectuat, de la această dată începând să curgă termenul de perimare de 1 an prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, termen care s-a împlinit la data de 8 martie 2019.

Deosebit de aceasta, Înalta Curte mai reține că sentința nr. 1013 din 02 decembrie 2020 a Tribunalului Bihor, pronunțată în dosarul nr. x/2013, prin care s-a dispus închiderea procedurii de faliment a debitoarei S.C. A. S.A. Oradea, a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 12 ianuarie 2021.

Se constată și că părțile nu au formulat, înăuntrul termenului de perimare nicio cerere de redeschidere a procesului potrivit art. 249 C. proc. civ., și nu a fost făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare, potrivit prevederilor art. 250 - 251 din C. proc. civ., de la 1865.

La data de 28 februarie 2022, a fost întocmit referatul cu propunerea de verificare și luare a măsurilor necesare, instanța stabilind termen la 31 martie 2022 în vederea discutării incidentului procedural al perimării, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ.

Astfel fiind, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerințele perimării în cauză, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul de la momentul suspendării (14 martie 2014) și până la data repunerii pe rol (31 martie 2022), trecând, astfel, mult mai mult de 1 an, perioadă în care niciuna dintre părți nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecății.

Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 249 C. proc. civ. de la 1865, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a părților care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă, și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată și, de asemenea, că nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 250 C. proc. civ.

În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 1 an, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării de drept a recursului, potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) din C. proc. civ., de la 1865.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamanții B., C. prin reprezentant legal B. și D. prin reprezentant legal B. împotriva deciziei civile nr. 24/2013- A din 18 aprilie 2013, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2022.