ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 636/2022

Ședința publică din data de 16 martie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

În primul ciclu procesual, prin sentința civilă nr. 2645/23.03.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Judecătoria Sectorului 6 București a admis în parte cererea formulată de reclamanta Universitatea Politehnica din București, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a obligat pârâta la plata sumei de 98.448,50 reprezentând contravaloare facturi fiscale emise în temeiul contractului de închiriere nr. x/16.05.2003 și al contractului de închiriere nr. x/01.11.2004, precum și penalități de întârziere aferente, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 216.538,66 RON reprezentând contravaloare lipsă folosință spațiu, potrivit contractului de închiriere nr. x/26.05.2003 pentru perioada aprilie 2014 - decembrie 2015, a obligat pârâta să evacueze spațiile folosit în temeiul contractelor de închiriere nr. x/16.05.2003 și nr. y/01.11.2004, a fost respinsă în rest cererea, ca neîntemeiată, și a obligat pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 10.487,36 RON reprezentând parte din taxa de timbru.

Prin decizia civilă nr. 418/06.02.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta reclamantă Universitatea Politehnica din București împotriva sentinței civile nr. 2645/23.03.2017, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr. x/2016, a admis apelul formulat de apelanta pârâtă A. S.R.L. împotriva aceleiași sentințe, a anulat sentința apelată și a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

În al doilea ciclu procesual, în urma admiterii apelului exercitat de către pârâta A. S.R.L., s-a format dosarul nr. x/2018 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, ca instanță competentă să judece, în fond, cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta Universitatea Politehnica din București, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L.

Prin sentința civilă nr. 825 din 28 martie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta Universitatea Politehnica din București, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a obligat pârâta la plata sumei de 86.904,37 RON cu titlu de chirie aferentă perioadei martie 2013 - martie 2014, din care suma de 6.816,35 RON reprezintă chirie datorată în baza contractului nr. x/16.05.2003, și suma de 80.088,02 RON reprezintă chirie datorată în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 4.087,76 RON cu titlu de penalități de întârziere aferente chiriilor neachitate, din care suma de 741,43 RON reprezintă penalitățile născute în baza contractului nr. x/16.05.2003 și suma de 3.346,33 RON reprezintă penalitățile de întârziere născute în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 5.975,80 RON cu titlu de valoare a utilităților aferente perioadei iunie 2013 - aprilie 2014 datorate în baza contractului nr. x/1.11.2004, precum și la plata sumei de 437,99 RON cu titlu de contravaloare a penalităților de întârziere aferente utilităților datorate în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 975,52 RON cu titlu de contravaloare a serviciilor prestate în perioada iunie 2013 - aprilie 2014 în baza contractului nr. x/1.11.2004, precum și a sumei de 67,06 RON cu titlu de penalități de întârziere aferente contravalorii serviciilor prestate în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 270.593,4 RON cu titlu de contravaloare lipsă de folosință aferentă perioadei aprilie 2014 - decembrie 2015, a respins, ca neîntemeiate, celelalte pretenții și a respins, ca fiind rămasă fără obiect, cererea privind evacuarea pârâtei.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel apelanta-reclamantă Universitatea Politehnică din București, înregistrat sub număr de dosar x/2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul obligării pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a spațiilor închiriate pentru perioada aprilie 2014 - noiembrie 2017, conform cererii modificatoare a cererii de chemare în judecată, și a sumei de 30.531,17 RON reprezentând taxe de timbru achitate de Universitatea Politehnica din București.

Împotriva aceleiași sentințe civile, a formulat apel apelanta-pârâtă A. S.R.L., la 03.05.2019, înregistrat la data de 14.05.2019 sub nr. x/2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate conform motivelor de apel și obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru în apel.

Prin decizia civilă nr. 1650A din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bucuresți, secția a VI-a civilă, a fost respins ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă Universitatea Politehnica din București, împotriva sentinței civile nr. 825/28.03.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. S.R.L.

A fost admis apelul declarat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 825/28.03.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata reclamantă Universitatea Politehnica din București.

A fost schimbată în parte sentința civilă apelată, în sensul că a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 216.538,66 RON cu titlu de contravaloare lipsă de folosință aferentă perioadei aprilie 2014- decembrie 2015.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.

A fost obligată intimata reclamantă să plătească apelantei pârâte suma de 1.093,05 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea apelantei reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

Reclamanta Universitatea Politehnica din București a declarat recurs împotriva decizie civile nr. 1650A din 17 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

În argumentarea cererii de recurs, fără a-și încadra criticile în motivele de casare strict reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., reclamanta Universitatea Politehnica din București apreciază că decizia atacată fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

Recurenta susține, în esență, că în mod greșit instanța de apel a păstrat dispoziția instanței de fond în ceea ce privește admiterea excepției tardivității formulării cererii modificatoare, excepție invocată de pârâtă, cu motivarea că dispozițiile art. 204 C. proc. civ. nu prevăd faptul că este vorba de primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, și, astfel, i-a pus în vedere reclamantei să formuleze concluzii în considerarea cadrului procesual inițial.

Ca regulă generală, arată recurenta, actele de procedură efectuate de către o instanță necompetentă, independent de felul normelor de competență încălcate, sunt nule, așa cum prevede și art. 176 C. proc. civ.. Rezultă, astfel, că inclusiv procedura de citare pentru primul termen este nulă, deci nu se poate admite excepția tardivității pe motivul că primul termen la care a fost legal citat reclamantul a fost cel de la primul termen de judecată în fața instanței necompetente.

Astfel, ca urmare a constatării necompetenței, în fața instanței stabilite ca fiind competentă, părțile beneficiază din nou de toate drepturile garantate lor pentru primul termen de judecată, întrucât toate actele și măsurile dispuse în fața instanței necompetente sunt anulate, excepție făcând probele administrate în fața instanței necompetente.

Solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Intimata-pârâtă A. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

S-a constatat că prin rezoluție s-a stabilit în sarcina recurentei-reclamante obligația de a achita o diferență a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1391,25 RON, însă aceasta nu s-a conformat obligației legale de a timbra.

Sub rezerva legalei timbrări a cererii, concluziile raportului au fost de admisibilitate în principiu a recursului, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri care se înscrie în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., completul urmând a se pronunța cu asupra excepției nulității recursului, invocată de pârâta A. S.R.L. prin întâmpinare.

După întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin încheierea din 10 noiembrie 2021, în condițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., a fost dispusă comunicarea acestuia părților, în vederea formulării unor puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raportul întocmit în cauză.

La termenul din 16 martie 2022, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că recursul a fost insuficient timbrat, și, deși recurenta a fost înștiințată atât prin adresa emisă la data de 26.02.2020, aflată la dosar recurs, cât și prin comunicarea raportului întocmit în cauză, asupra obligativității legalei timbrări a recursului, aceasta, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligației ce-i revenea.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării.

Este de amintit că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii, instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și să anuleze ca insuficient timbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI împotriva deciziei civile nr. 1650A din 17 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca insuficient timbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI împotriva deciziei civile nr. 1650A din 17 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2022.