ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 492/2022

Ședința publică din data de 2 martie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, la 20 ianuarie 2020, pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020, cerere precizată la 24.02.2020, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata daunelor materiale de 5000 RON pentru fiecare lună de angajare pentru încălcarea dreptului la muncă.

Prin sentința civilă nr. 5701/28.10.2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta B. în contradictoriu cu pârâta A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civilă nr. 4340/2021 din 21 septembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă B. împotriva sentinței civile nr. 5701/28.10.2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a schimbat în tot hotărârea primei instanțe în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și, în consecință, a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; totodată, a obligat apelanta să plătească intimatei 2500 RON cheltuieli de judecată reduse în apel.

Împotriva acestei decizii, reclamanta B. a declarat recurs, solicitând, în esență, admiterea recursului.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, în subsidiar ca fiind nul, respectiv nefondat, precum și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului și anularea deciziei recurate.

În ședința publică din 2 martie 2022, Înalta Curte a pus în discuție inadmisibilitatea recursului și a reținut cauza în pronunțare pe acest aspect.

Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., inadmisibilitatea căii extraordinare de atac, urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Este de menționat că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Înalta Curte reține că regimul juridic al căilor de atac este guvernat de Titlul II din Cartea a II-a a C. proc. civ., titlu care reglementează principiul legalității căii de atac (art. 457 alin. (1) C. proc. civ.). Potrivit acestui text legal, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

Totodată, în accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Prin urmare, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă B..

În aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă B. la plata sumei de 1.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă A., conform dovezii aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă B. împotriva deciziei civile nr. 4340/2021 din 21 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Obligă recurenta-reclamantă B. la plata sumei de 1.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2022.