ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 419/2022

Ședința publică din data de 24 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1). Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea, secția civilă, la data de 16 aprilie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., Oradea, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 6.247,5 Euro, cu titlu de despăgubiri; cu cheltuieli de judecată.

2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1). Prin sentința civilă nr. 4897/2020 din 04 noiembrie 2020, Judecătoria Oradea, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă, și a dispus declinarea cererii formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., în favoarea Judecătoriei Sectorului 1, spre competentă soluționare.

În motivarea acestei hotărâri, s-a reținut, în esență, că reclamanta A. S.R.L. a încheiat cu C. S.A. contractul de Leasing nr. x/04.06.2017, dobândind astfel calitatea de utilizator a autovehiculului marca autovehiculul D. cu nr. de înmatriculare x. La încheierea contractului de leasing între C., A. S.R.L. în calitate de utilizator, și B., s-a încheiat contractul de garanței și conformitate depus la filele x.

Din preambulul contractului de leasing rezultă că acesta este format din condițiile generale, condițiile specifice și anexe, iar prin art. 2.5 și 2.5.1 din contractul de leasing încheiat de părți s-a stabilit că utilizatorul are obligația de a efectua reparațiile bunului indiferent de natura acestora doar la service-uri autorizate de D..

Art. 8.1 stabilește că orice litigii intervenite între părțile contractante vor fi soluționate de instanțele competente de la sediul Finanțatorului.

Instanța a reținut faptul că, în cazul de față, contractul de garantie este unul accesoriu contractului de leasing, astfel încât, și în cazul litigiilor care au la bază neexecutarea obligațiilor asumate prin contractul de garanție devin incidente prevederile clauzei atributive de competență.

2.2). La data de 29 decembrie 2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, iar prin sentința civilă nr. 2233/2021 din 26 martie 2021, a admis exceptia necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., în favoarea Judecătoriei Oradea; a constatat ivit conflictul negativ de competență, și a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație de Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență; a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele motive:

Prezenta acțiune nu a fost întemeiată pe dispozițiile contractului de leasing și nici nu a fost formulată între părțile contractante, respectiv între utilizator și finanțator. Astfel, cererea de chemare în judecată a fost formulată de către utilizator, dar în contradictoriu cu furnizorul bunului, iar nu cu finanțatorul. În plus, acțiunea a fost fundamentată pe obligația de garanție a bunului, datorată de către furnizor și izvorâtă din certificatul de garanție și conformitate. Prin urmare, speța de față nu este guvernată de prevederile contractului de leasing, ci de acelea ale convenției de garanție. Într-o asemenea situație, clauza de alegere a competenței de la art. 8.1 din contractul de leasing nu este incidentă în prezentul litigiu și nu putea fi invocată de către pârâtă, aceasta nefiind parte în convenția de leasing.

Dispozițiile art. 12 lit. a) din O.G. nr. 51/1997 nu conduc la o soluție diferită deoarece acestea reglementează acțiunea directă a utilizatorului împotriva furnizorului, însă nu prevăd că aceasta urmează regimul juridic al celorlalte acțiuni întemeiate pe contractul de leasing și formulate în contradictoriu cu finanțatorul. Cu alte cuvinte, acțiunea directă, deși are la bază o operațiune de leasing, este guvernată de alte prevederi legale și contractuale și are un regim juridic propriu.

Susținerea pârâtei referitoare la faptul că are sediul în sectorul 1 al municipiului București, a considerat instanța că nu atrage competența Judecătoriei Sectorului 1 București din următoarele motive:

În primul rând, excepția necompetenței teritoriale pe care a invocat-o în fața Judecătoriei Oradea nu a fost motivată pe criteriul sediului, ci pe clauza de alegere a competenței; prin urmare, pârâta nu se poate prevala de un alt aspect pentru determinarea instanței competente.

În al doilea rând, a avut în vedere prevederile exprese de la art. 109 C. proc. civ. or, prezenta cauză vizează tocmai drepturi și obligații generate de operațiunile de reparații desfășurate la punctul de lucru din Oradea și, având în vedere aspectele expuse, a considerat că Judecătoria Oradea a fost legal învestită cu soluționarea cauzei, și nu putea proceda la declinarea competenței.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente, stabilind competența soluționării acesteia în favoarea Judecătoriei Oradea, pentru următoarele considerente:

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie acțiunea prin care reclamanta, în calitate de utilizator, a formulat o acțiune în despăgubiri împotriva pârâtei B. S.R.L., Oradea, fundamentată pe obligația de garanție a bunului datorată de către furnizor - pârâta în speță, cu punctul de lucru în municipiul Oradea.

Așadar, deși este vorba de o acțiune directă a utilizatorului împotriva furnizorului, întemeiată pe art. 12 din O.G. nr. 51/1997, care are la bază certificatul de garanție și de conformitate, clauza atributivă de competență din contractul de leasing încheiat nu i se aplică, furnizorul- pârâta B. S.R.L., Oradea, s.n.- nefiind parte în contract, ci finanțatorul, iar contractul de garanție este accesoriu contractului de leasing.

În speță, se pun în discuție drepturile și obligațiile generate de operațiuni de reparații, la punctul de lucru al funizorului bunului aflat în garanție, utilizatorul având obligația de a efectua reparațiile Bunului, indiferent de natura reparației, doar la service-uri autorizate de D..

De altfel, potrivit art. 12 lit. a) din O.G. nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, locatarul/utilizatorul are următoarele drepturi: de acțiune directă asupra furnizorului, în cazul reclamațiilor privind livrarea, calitatea, asistența tehnică, service-ul necesar în perioada de garanție și postgaranție, locatorul/finanțatorul fiind exonerat de orice răspundere.

Din analiza textului legal citat, rezultă, deci, tipurile de acțiuni judiciare pe care utilizatorul le poate exercita în contra furnizorului, acțiuni între care nu se înscrie acțiunea de față.

Față de toate cele de mai sus, și cum reclamanta- utilizator a formulat acțiunea în despăgubiri derivând din obligația de garanție, în contra pârâtei- furnizor, cu punctul de lucru în Oradea, în aplicarea art. 109 C. proc. civ., și prin raportare la art. 130 alin. (3) C. proc. civ., se va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Temeiul legal al soluției

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ.., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Oradea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Oradea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2022.