ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 374/2022

Ședința publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secția Civilă la 29 decembrie 2017, sub numărul x/2017, reclamanții A., B., C. și D. au chemat în judecată pârâta E. S.A. și intervenientul F., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000.000 RON -daune morale si 10.000 RON-daune materiale pentru A., tatăl minorului decedat, a sumei de 1.000.000 RON - daune morale pentru C., mama minorului decedat, a sumei de 500.000 RON reprezentând daune morale pentru B., fratele minorului decedat, a sumei de 300.000 RON, cu titlu de daune morale pentru D., bunica maternă a minorului decedat, precum și la plata penalităților de 0,2% pe zi de întârziere.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere si a cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile C. proc. civ. și textele de lege indicate în acțiune.

Prin sentința nr. 4776 din 30 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Civilă, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului A. suma de 10.000 RON, reprezentând daune materiale, precum și suma de 800.000 RON, reprezentând daune morale, reclamantei C., suma de 800.000 RON, reprezentând daune morale, reclamantului B. suma de 200.000 RON, reprezentând daune morale și reclamantei D. suma de 200.000 RON, reprezentând daune morale. De asemenea, instanța a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,2% pe zi de întârziere, aferente debitului principal, ca neîntemeiat și a luat act că reclamanții și-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta E. S.A., solicitând admiterea acestuia și desființarea în parte a sentinței civile apelate, iar ca urmare a rejudecării fondului, diminuarea daunelor materiale și morale acordate de către instanța de fond reclamanților.

Prin decizia civilă nr. 548 din 29 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a respins apelul formulat de pârâta E. S.A., ca nefondat.

La 13 mai 2021 pârâta E. S.A. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 548 din 29 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Totodată, recurenta E. S.A. a solicitat întoarcerea executării silite, în situația în care se va dispune desființarea titlului executoriu reprezentat de decizia civilă criticată, potrivit dispozițiilor art. 723 alin. (1) C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a susținut că hotărârea atacată este nemotivată întrucât instanța de apel nu a stabilit corect situația de fapt la care să aplice legea și totodată, cuprinde motive vădit contradictorii în stabilirea cuantumului daunelor morale acordate reclamanților.

A arătat recurenta că instanța de apel nu a răspuns criticilor referitoare la cuantumul daunelor morale, a făcut referiri trunchiate la jurisprudență, astfel că nu se poate identifica raționamentul instanței de apel potrivit căruia sumele acordate de către instanța de fond reclamanților sunt corespunzătoare si reflectă criteriile pe care le-a statuat jurisprudența constantă a instanțelor.

De asemenea, recurenta a susținut că instanța de apel nu a avut în vedere materialul probator existent în dosarul respectiv, care impune aplicarea prevederilor art. 1371 C. civ., prin reținerea culpei victimei la producerea accidentului rutier din data de 19.04.2013.

În considerarea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a invocat aplicarea greșită a prevederilor art. 430 alin. (1) din același cod și a art. 28 alin. (1) C. proc. pen., susținând că hotărârea penală nu produce efecte în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite.

A mai invocat și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 136/1995 și a art. 50 alin. (1) lit. d) din Ordinul CSA nr 23/2014 potrivit cărora, la stabilirea despăgubirilor, reprezentând daunele morale, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se are în vedere legislația și jurisprudența din Romania.

De asemenea, recurenta a susținut că instanța de apel nu a analizat anumite împrejurări în funcție de care se apreciază despăgubirile pentru prejudiciul personal nepatrimonial, respectiv dacă fapta a fost săvârșită din culpă exclusivă sau concurentă cu a victimei și dacă persoanele prejudiciate depindeau de victimă sau dacă erau minore în stare de nevoie sau aveau tulburări sufletești dovedite cu rapoarte psihologice care să arate dimensiunea traumei suferite.

A mai invocat recurenta că, deși a depus jurisprudență din care rezultă că instanțele au acordat despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de rude, mult inferior celui acordat în cauză, aceasta nu a fost analizată de instanță.

A concluzionat recurenta că hotărârea atacată este greșită întrucât instanța de apel a nesocotit criteriile legale de stabilire a despăgubirilor și nu a avut în vedere criteriile concrete de determinare a cuantumului daunelor morale.

Intimații-reclamanți, prin reprezentant convențional avocat G., la 2 iulie 2021, au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate.

Recurenta a depus la 20 iulie 2021 răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea tuturor apărărilor formulate de intimată prin întâmpinare și admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

La 12 august 2021, intimații-reclamanți au depus note scrise prin care au precizat că executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite la data de 08 iulie 2021, în dosarul nr. x/2021, întrucât s-a realizat integral obligația stabilită prin titlul executoriu emis în cauză.

În cauză s-a întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 16 noiembrie 2021, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ., recurenții formulând punct de vedere prin care au susținut admisibilitatea recursului.

În cauză a fost acordat termen în complet de filtru pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate în principiu a recursului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând recursul, sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere și dispozițiile art. 499 și art. 483 alin. (3) din același cod, constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative ale 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității", art. 489 alin. (2) din același cod prevăzând că sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate impune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și se arată în ce constau greșelile de judecată, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de textul de lege menționat mai sus.

Dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în vigoare la data demarării litigiului, prevăd că, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., anulează sau respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Din analiza dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Totodată, se observă că neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege este sancționată cu nulitatea cererii de recurs, întrucât recursul este o cale extraordinară de atac de reformare în care se analizează strict conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile.

Astfel, în etapa procesuală a recursului nu pot fi examinate critici care vizează aspecte de netemeinicie, întrucât aprecierea și evaluarea situației de fapt și a probelor administrate în cauză, rămân în atribuția exclusivă a instanțelor de fond.

Recurenta și-a întemeiat în drept recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate recurenta a susținut că hotărârea recurată este nemotivată întrucât instanța de apel nu a stabilit corect situația de fapt la care să aplice legea și totodată, hotărârea cuprinde motive contradictorii în stabilirea cuantumului daunelor morale acordate reclamanților.

Aceste susțineri, precum și cele prin care se arată că instanța de apel nu s-a raportat la jurisprudența indicată de recurentă referitoare la cuantumul daunelor morale, instanța de apel reținând că acestea sunt corespunzătoare și reflectă criteriile pe care le-a statuat jurisprudența constantă a instanțelor, nu se încadrează în ipotezele vizate de motivul de nelegalitate invocat, ci relevă aspecte de fond asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat având ca temei situația de fapt rezultată în urma administrării probelor.

În mod similar, susținerile recurentei privitoare la aprecierea necorespunzătoare de către instanța de apel a materialul probator existent în dosar, care impune aplicarea prevederilor art. 1371 C. civ., prin reținerea culpei concurente a victimei la producerea accidentului rutier, vizează aspecte de fond care nu intră în atribuțiile instanței de recurs.

Nici dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu relevă greșita aplicare a normelor de drept material, recurenta neinvocând critici privind modul concret în care, prin decizia atacată, ar fi fost încălcate norme de drept material.

Astfel, deși se invocă încălcarea normelor de drept material, recurenta repune în discuție situația de fapt reținută de instanța de apel, care a stat la baza aprecierii cuantumul despăgubirilor solicitate de aceștia, tinzând la reaprecierea probelor și la stabilirea unei alte situații de fapt.

A mai susținut recurenta că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 430 alin. (1) C. proc. civ. și a art. 28 alin. (1) C. proc. pen., însă în dezvoltarea acestor critici, recurenta nu a invocat aspecte de nelegalitate a deciziei recurate, ci aspecte de fond privind existența prejudiciului, întinderea acestuia și a vinovăției autorului faptei ilicite și culpa victimei, aspecte asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat.

De asemenea, recurenta a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 136/1995 și a art. 50 alin. (1) lit. d) din Ordinul CSA nr. 23/2014 potrivit cărora la stabilirea despăgubirilor, reprezentând daunele morale, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se are în vedere legislația si jurisprudența din Romania, însă în detalierea modului în care instanța de apel a încălcat aceste dispoziții legale, recurenta a prezentat doar aspecte ce țin de aprecierea instanței devolutive cu privire la cuantumul despăgubirilor.

În concluzie, prin criticile invocate în susținerea recursului, se tinde fie la o nouă evaluare a situației de fapt, fie la reinterpretarea probatoriului, care să conducă la respingerea sau diminuarea pretențiilor, chestiuni asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat și care nu mai pot fi analizate în această etapă procesuală a recursului, în considerarea specificului acestei căi de atac, care vizează exclusiv motive de nelegalitate a hotărârii atacate și nu de netemeinicie.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenții nu au formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sancțiunea nulității recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situație intervine și în cauza de față din moment ce, așa cum s-a arătat, recurenta nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, pentru considerentele care preced, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâta E. S.A. împotriva deciziei civile nr. 548/2021 din 29 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta E. S.A. împotriva deciziei civile nr. 548/2021 din 29 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2022.