ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.02.2022

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 367/2022

HOTĂRÂRE
22.02.2022
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 367/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. x/2021 la data de 14.05.2021, reclamanții A., B., C., D., E. în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Bihor, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea în solidar a pârâților la calcularea și plata de despăgubiri, reprezentând diferențe drepturi salariale, rezultate din aplicarea valorii de referință sectorială de 605,225 RON, raportată la indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 01.08.2016, până la data pensionării, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, obligarea pârâților la actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflație comunicat de Institutul Național de Statistică și la calcularea și plata daunelor moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, începând cu data de 01.08.2016 și până la data plății efective și obligarea pârâtului Tribunalul Bihor să emită pentru fiecare reclamant o adeverință în care sa includă valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, pentru stabilirea dreptului de pensie la valoarea menționată.

Prin sentința civilă nr. 2368/2021 pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Bihor.

Asupra excepției necompetenței teritoriale instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul, prevederi completate prin art. 210 din Legea nr. 62/2011, potrivit căruia cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

S-a mai reținut că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind că reclamanții nu au calitatea de judecător, procuror, grefier sau asistent judiciar, fiind eliberați din funcție prin pensionare, anterior introducerii cererii de chemare în judecată.

De asemenea, s-a arătat că dispozițiile legale sunt de strictă interpretare, neputând fi extinse și la alte situații decât cele prevăzute expres în actul normativ.

În acest context, neincluzându-se în categoria persoanelor a căror calitate ar exclude competența Tribunalului Bihor, s-a concluzionat că acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011 și art. 269 alin. (2) din Codul muncii.

Prin sentința civilă nr. 1497/LM/2021 Tribunalul Bihor, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale invocate de pârâtul Tribunalul Bihor, și a reținut următoarele:

Conform art. 269 alin. (2) Codul muncii, cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

În cauză, reclamanții sunt domiciliați în Oradea și sunt foști magistrați, actualmente pensionari. În aceste condiții, competența de soluționare a pricinii ar reveni, potrivit Codului muncii, Tribunalului Bihor.

Însă, unul dintre pârâții chemați în judecată este chiar Tribunalul Bihor, iar instanța la care reclamanții au introdus cererea de chemare în judecată este Tribunalul Cluj.

În această situație, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (2) coroborat cu alin. (2)

1

Așa fiind, având în vedere că reclamanții au înțeles să depună cererea formulată împotriva Tribunalului Bihor la Tribunalul Cluj, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Cluj, sesizat inițial de reclamanți, motiv pentru care a fost declinată competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Cluj. Totodată, s-a constatat ivit conflict negativ de competență și a fost înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, competentă să soluționeze conflictul de competență.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Cluj- Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Reclamanții au calitatea de judecători pensionari, litigiul de față fiind un conflict de muncă ce intră în competența materială a tribunalului în primă instanță, iar Tribunalul Bihor este chemat în judecată în calitate de pârât.

Conform art. 127 alin. (1) C. proc. civ. dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea

Art. 127 alin. (2) C. proc. civ., prevede că, în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Potrivit art. 127 alin. (2)

1

Din dispozițiile art. 127 alin. (2)

1

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. rezultă că reclamanții pot sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad, în cauză exprimând această opțiune, reclamanții au sesizat Tribunalul Cluj, care se află în circumscripția Curții de Apel Cluj învecinate cu Curtea de Apel Oradea, în a cărei circumscripție se află Tribunalul Bihor.

Acțiunea dedusă judecății a fost înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 17.05.2021, ca atare sunt aplicabile cauzei dispozițiile art. 127 alin. (2)

1

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. în ceea ce privește alegerea instanței competente de către reclamanți, cât timp Tribunalul Bihor are calitatea de pârât în cauză.

Cum dispozițiile art. 127 alin. (2)

1

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. conțin o derogare de la normele de competență, reglementând o situație excepțională, și cum, în cauză, este îndeplinită condiția premisă, respectiv calitatea de pârâtă a instanței, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competență în favoarea Tribunalului Cluj, instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, învecinată Curții de Apel Oradea, din circumscripția căreia face parte Tribunalul Bihor, parte în proces.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-05-21
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1086/2024
Ședința publică din data de 21 mai 2024 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: 1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și
ÎCCJ 2022-03-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 577/2022
Ședința publică din data de 9 martie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 22 iunie 2021, sub nr.
ÎCCJ 2022-06-23
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1624/2022
Ședința publică din data de 23 iunie 2022 Asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 01.02.2022, pe rolul Tribunalului Bihor, reclam
ÎCCJ 2021-10-06
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4485/2021
Ședința publică din data de 6 octombrie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Trib
ÎCCJ 2021-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 776/2021
respectiv 1 ianuarie 2018 și în continuare pe viitor până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare până la data plății efective
Sursă