ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2753/2021

Ședința publică din data de 15 decembrie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din 4 aprilie 2017, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins ca inadmisibilă cererea de recuzare a tuturor completelor de recurs ale Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, precum și cererea de recuzare a doamnei judecător A., a respins ca inadmisibilă nulitatea soluției de respingere a reexaminării taxei de timbru aferente cererii de recuzare a completului nr. 1 și a suspendat judecata cererii de recuzare a completului nr. 1 până la pronunțarea Curții Constituționale a României asupra excepției de neconstituționalitate a art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, sesizare dispusă prin încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Prin încheierea din 5 aprilie 2017, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis sesizarea din oficiu și a îndreptat omisiunea vădită din încheierea de ședință din 4 aprilie 2017, în sensul că se va menționa în dispozitiv faptul că dispoziția de respingere ca inadmisibilă a cererilor de recuzare sunt supuse recursului fie în 5 zile de la comunicarea încheierii de eventuală admitere a cererii de recuzare a completului C1, fie odată cu încheierea de eventuală respingere a cererii de recuzare a completului C1.

La data de 18 mai 2017, recurentul B. a formulat recurs împotriva încheierii din 4 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie și îndreptată prin încheierea de la 05.04.2017.

Prin memoriul de recurs, recurentul a indicat motivele de nelegalitate pe care își întemeiază recursul și dezvoltarea lor, respectiv art. 488 pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Susține nelegala respingere ca inadmisibilă a incompatibilității absolute a tuturor completelor de recurs ale Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, eronat privite și înțelese ca o recuzare, nelegala respingere ca inadmisibilă a incompatibilității absolute a doamnei judecător A., eronat înțeleasă ca o recuzare, precum și pentru respingerea nelegală, ca inadmisibilă, a reexaminării taxei de timbru aferente cererii de recuzare a completului 1, decisă de judecător A.., incompatibilă absolut în recursul declarat la curtea de apel, ca urmare a hotărârii greșite, dispuse de aceeași persoană, în același dosar, pe când era judecător la tribunal.

Subsumat motivului de casare instituit de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul consideră că trebuia să fie citat conform art. 159 și art. 160 alin. (1) C. proc. civ., instanța încălcând principiile oralității (art. 15 C. proc. civ.) și contradictorialității (art. 14 C. proc. civ.).

În ceea ce privește incidența motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurentul arată că instanța a confundat incompatibilitatea absolută cu recuzarea, aplicând greșit normele de drept material prevăzute de art. 46 și art. 47 din C. proc. civ. și calificând greșit cererile formulate.

Intimata ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE București a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., soluția preconizată fiind aceea de inadmisibilitate a recursului, în raport de împrejurarea că recursul împotriva încheierii din 4 aprilie 2017 a fost declarat la 18 mai 2017, deși nu a fost pronunțată hotărârea pe fond, definitivă.

Prin încheierea din 4 octombrie 2017 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către părți, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare, aflate la dosar, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La 12 iunie 2017 petentul B. a transmis prin fax o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. b), art. 24 și art. 25 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 80/2013, arătând că acestea contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), referitor la obligarea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2), referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), alin. (2) și alin. (3), privind liberul acces la justiție, art. 24, privind dreptul la apărare, art. 52, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

La 2 noiembrie 2017 petentul B. a transmis prin fax o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ.

În cuprinsul punctului de vedere la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, petentul B. a transmis prin fax o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând că această dispoziție legală limitează criticile la care poate fi supusă hotărârea instanței de fond doar la normele de drept material și, în consecință, încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

La 14 martie 2018, petentul B. a transmis prin fax o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41, art. 43 alin. (1) și art. 45 C. proc. civ., apreciind că aceste texte legale sunt ineficiente în măsura în care nu prevăd nicio modalitate de reglementare a soluționării excepției incompatibilității absolute, calificată, eronat, de instanța a cărei încheiere se atacă drept o cerere de recuzare.

La 20 martie 2018 recurentul B. a transmis prin fax concluzii scrise prin care a solicitat admiterea cererilor de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. b), art. 24 și art. 25 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 80/2013, a dispozițiilor art. 53 alin. (1) și art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și a prevederilor art. 41, art. 43 alin. (1) și art. 45 C. proc. civ., apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 și a solicitat, totodată, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecații recursului declarat, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate.

Prin încheierea din 20 martie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.1, a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de petentul B. și sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ.

S-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. b), art. 24 și art. 25 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 80/2013, formulată de petentul B., neavând legătură cu soluționarea recursului în completul de filtru, față de actualul stadiu procesual.

A fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41, art. 43 alin. (1), art. 45 și art. 488 pct. 8 C. proc. civ., formulată de petentul B., neavând legătură cu soluționarea recursului în completul de filtru, față de soluția propusă prin raport.

În temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a fost suspendată judecata recursului declarat de recurentul B. împotriva încheierii din 4 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în complet de filtru, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

Urmarea a soluționării cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ. prin decizia nr. 473 din 8 iulie 2021, pronunțată în dosarele x/2018 și nr. y/2018, cauza a fost repusă pe rol fiind acordat termen, în complet de filtru, la 15 decembrie 2021.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este întemeiată și, pe cale de consecință, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Se constată că, în speță, obiectul recursului îl reprezintă încheierea din 4 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie și îndreptată la data de 05.04.2017, prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de recuzare a tuturor completelor de recurs ale Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, respingerea ca inadmisibilă a cererii de recuzare a doamnei judecător A., respingerea ca inadmisibilă a nulității soluției de respingere a reexaminării taxei de timbru aferente cererii de recuzare a completului 1 și suspendarea judecării cererii de recuzare până la pronunțarea Curții Constituționale a României asupra excepției de neconstituționalitate a art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, sesizare dispusă prin încheierea din 18.01.2017 a Curții de Apel București.

Potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când acestea din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Din lecturarea textului de lege enunțat, rezultă că recursul împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi exercitat numai de către părți, odată cu hotărârea pronunțată pe fond și rămasă definitivă și numai după ce sunt îndeplinite aceste condiții, recursul se poate declara împotriva încheierii la instanța superioară în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Conform dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, iar potrivit alin. (2):

"Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege."

Se constată că la momentul promovării recursului (18 mai 2017), hotărârea definitivă pe fond nu se pronunțase, iar prin încheierea din 4 aprilie 2017 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a suspendat judecarea cererii de recuzare până la pronunțarea Curții Constituționale a României asupra excepției de neconstituționalitate a art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, încheierea recurată a fost pronunțată la 4 aprilie 2017, deși hotărârea pe fond, definitivă, nu a fost dată, motiv pentru care recursul pendinte promovat la data de 18 mai 2017 împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea este inadmisibil.

Se impune precizarea faptului că potrivit dispozițiilor art. 446 C. proc. civ., hotărârile pronunțate în temeiul art. 442-443 (în cauză încheierea de îndreptare din 05.04.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie), precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, sau înlăturarea dispozițiilor ori completarea dispozitivului.

Față de prevederile art. 446 C. proc. civ., în condițiile în care încheierea din 4 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie nu este o hotărâre susceptibilă de recurs, la rândul ei, încheierea pronunțată în temeiul art. 442, 443 C. proc. civ. nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Așa fiind, în condițiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de B. împotriva încheierii din 04.04.2017, îndreptată prin încheierea din 05.04.2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de B. împotriva încheierii din 04.04.2017 și a încheierii din 05.04.2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2021.