ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2681/2021

Ședința publică din data de 9 decembrie 2021

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 435 din 16.03.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Specializat Cluj s-a admis în parte cererea formulată și modificată de reclamanta A.., în calitate de lichidator judiciar al societății B. S.R.L., aflata în faliment, în contradictoriu cu pârâții C., D., și E. S.A., și, în consecință: s-a dispus rectificarea cărților funciare ale Com. Florești nr. x, în sensul radierii dreptului de proprietate al paratului C., înscris sub B3 pct. 2 în CF nr. x, respectiv B2 pct. 2 în celelalte cărți funciare, cu privire la apartamentele situate în Floresti, Zona Dealul de Jos, FN.

S-au respins în rest, pretențiile reclamantei și a fost obligată reclamanta sa achite paratului C. suma de 1.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat.

Prin decizia civilă nr. 55/2021 din 02 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă au fost respinse apelurile declarate de C. și A.., în calitate de lichidator judiciar al B. S.R.L împotriva sentinței civile nr. 435 din 16.03.2020., precum și apelul declarant de F. împotriva încheierii civile din 18.12.2019.

Pentru a pronunța aceste hotărâri, analizând argumentele reclamantei și probele administrate, instanțele de fond au reținut că în cauză nu s-a probat existența unei cauze ilicite și imorale în privința actelor contestate, nefiind justificată solicitarea de anulare a declarațiilor autentificate sub nr. x/24.09.2009 și nr. y/06.10.2009 la BNP G., precum și a contractului de asociere în participatiune nr. x/10.01.2007 încheiat între societatea B. S.R.L. și dl. C. cu privire la dreptul de proprietate asupra construcției cu destinația de bloc de locuințe colective înscrise în CF x-Cl Florești.

În ceea ce privește cererea reclamantei de rectificare a Cărților funciare nr. x Florești în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului C., întrucât nu se poate reține calitatea acestuia de coproprietar în privința construcției realizate, raportat la considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în dosarul nr. x/2013, prima instanță a reținut incidența dispozițiilor art. 908 alin. (1) pct. 4 C. civ., potrivit cărora orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului. În susținerea acestui caz de rectificare, a constatat că pârâtul C. nu deține calitatea de coproprietar în privința imobilului în discuție, după cum s-a stabilit în mod definitiv în dosarul nr. x/2013.

Instanța de apel a menținut soluția primei instanțe sub toate aspectele. În privința acțiunii în anulare a respins apelul declarat de reclamantă și a confirmat considentele primei intanțe. Referitor la solicitarea de rectificare, analizând apelul promovat de pârâtul C., instanța de apel a constatat că, deși acțiunea prin care s-a solicitat anularea contractului de asociere în participațiune și a celor două declarații autentificate a fost respinsă de către prima instanță, reclamantul intimat s-a prevalat în mod corect în cuprinsul cererii de chemare în judecată de sentința civilă nr. 5891/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Cluj-Napoca, menținută prin decizia civilă nr. 489/A/13.05.2015 pronunțată de Tribunalul Cluj, prin care apelul declarat a fost respins ca nefondat, iar aceste hotărâri judecătorești reflectă în mod cert o situație juridică diferită de cea înscrisă în cartea funciară.

În consecință, raportat la prevederile art. 908 alin. (1) pct. 1 C. civ., potrivit cărora poate fi dispusă rectificarea intabulării sau înscrierii provizorii când înscrierea sau încheierea nu este valabilă, și constatând că s-a stabilit prin hotărâri judecătorești definitive că pârâtul C. nu a justificat calitatea sa de coproprietar asupra imobilului edificat în baza asocierii cu S.C. B. S.R.L., Curtea de Apel a apreciat că se impune rectificarea cărții funciare, prin radierea dreptului său de proprietate asupra imobilului construcție situat în Floresti, Zona Dealul de Jos, FN.

Chiar dacă prima instanță a reținut incidența prevederilor art. 908 alin. (1) pct. 4 C. civ., iar instanța de apel a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art. 908 alin. (1) pct. 1 C. civ., s-a apreciat de către aceasta din urmă că acest aspect nu conduce la o soluție de reformare a sentinței pronunțate de prima instanță, cât timp soluția de admitere a capătului de cerere prin care s-a solicitat rectificarea de carte funciară este justă și temeinică, soluție confirmată în apel.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs ambele părți.

În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta - reclamantă B. S.R.L. prin lichidator judiciar A.. a reiterat argumentele referitoare la nulitatea declarațiilor autentificate sub nr. x/24.09.2009 și nr. y/06.10.2009 la BNP G., precum și a contractului de asociere în participatiune nr. x/10.01.2007 încheiat între societatea B. S.R.L. și dl. C. cu privire la dreptul de proprietate asupra construcției cu destinația de bloc de locuințe colective înscrise în CF x-Cl Florești, pentru lipsa cauzei sau cauză ilicită.

Urmare a constatării nulității acestor acte, invocând principiul anulării actului subsecvent, recurenta - reclamantă a considerat că se impune radierea dreptului de superficie înscris în favoarea pârâtului.

În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât C. a invocat modificarea de către instanța de apel a temeiului juridic avut în vedere de prima instanță pentru admiterea cererii de rectificare a cărții funciare, fără ca acest aspect să fie pus în discuția părților, privându-l în acest mod de o cale de atac ordinară sub acest aspect. De altfel, recurentul - pârât susține că ambele instanțe de fond au folosit câte un temei de drept străin de cel invocat de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, fără a pune în discuția părților necesitatea clarificării sau modificării temeiul juridic al acțiunii reclamantei pentru respectarea dreptului la apărare al părților și fără a se deroga de la principiul disponibilității.

Recurentul - pârât a subliniat că, fie și în condițiile criticate anterior, față de absența unei hotărâri prin care o acțiune de fond să fi fost admisă, nu erau întrunite condițiile cumulative impuse de art. 907 alin. (3) și 908 alin. (1) pct. 1 și alin. (4) C. civ. pentru admiterea acțiunii în rectificare, contrar celor reținute de instanța de apel.

Totodată, recurentul - pârât a susținut că, deși hotărârile judecătorești anterioare au reținut că un contract de asociere în participație, precum cel semnat cu societatea, nu este apt de a transfera un drept de proprietate, instanțele de fond nu au avut în vedere și celelalte moduri de recunoaștere a unui drept de proprietate în favoarea sa ca urmare a contribuției sale la edificarea construcției. În același cadru, recurentul - pârât a subliniat că declarațiile notariale confirmă acest lucru, care, chiar dacă li s-ar nega caracterul translativ de proprietate, au un efect constitutiv de proprietate, reflectând situația juridică reală a imobilului și o statuare asupra scopului urmărit la încheierea contractului de asociere.

Recurentul - pârât a mai arătat că înscrierea în cartea funciară este conformă actelor depuse și nu a urmărit niciun moment fraudarea drepturilor societății sau ale creditorilor săi, iar operațiunea de rectificare nu ar putea fi analizată din perspectiva dispozițiilor C. civ. nou în condițiile în care toate actele au fost încheiat anterior intrării acestuia în vigoare.

Analizând decizia atacată din perspectiva motivelor invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată fondate recursurile și le va admite pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește criticile recurentei - reclamante B. S.R.L. referitoare la modalitatea de soluționare a apelului din perspectiva soluției asupra cererii în nulitatea actelor, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de apel a reținut și aplicat în mod corect normele legale incidente în raport cu motivarea acțiunii reclamantei.

Prin prisma acestor norme, instanța de apel a subliniat că una dintre condițiile esențiale pentru valabilitatea actului juridic o reprezintă cauza, aceasta fiind motivul care determină partea să își asume o anumită obligație. Pentru a fi îndeplinită această condiție, cauza trebuie să existe, să fie licită și morală. O cauză este ilicită atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative sau când prin acesta sunt încălcate regulile de conviețuire socială

Potrivit dispozițiior art. 967 alin. (1) C. civ. (1864, incident în raport de data încheierii actelor contestate) există o prezumție relativă de existență a unei cauze valabile, indiferent de faptul redactării ei în contract, sarcina probei aparținând celui care invocă inexistența cauzei sau nevalabilitatea acesteia.

Recurenta - reclamantă a susținut că în litigiu ar fi existat o lipsă a cauzei actelor contestate nereținută ca atare de instanțe, doar că afirmațiile referitoare la lipsa caracterului translativ de proprietate al acestora nu sunt de natură a răsturna prezumția existenței cauzei acestor acte juridice. Chiar dacă hotărâri judecătorești anterioare sau hotărârile pronunțate în cauză au reținut lipsa efectului translativ de proprietate al acestor acte, acest aspect nu echivalează cu lipsa cauzei, a motivelor specifice încheierii actelor juridice contestate potrivit naturii și conținutului lor, ci doar a unei categorii de efecte pretins urmărite de părți. Mai mult, așa cum a fost descrisă de reclamantă, lipsa cauzei se suprapune, în esență, cauzei ilicite, deja analizate de instanțele de fond.

Sub aspectul caracterului licit al cauzei, recurenta - reclamantă nu a adus niciun argument de natură a combate analiza juridică realizate de instanțele de fond cu privire la această chestiune litigioasă.

Trecând la analiza criticilor recurentului - pârât C., Înalta Curte de Casație și Justiția constată prioritatea argumentelor de nelegalitate referitoare la modalitatea de soluționare a apelului sub aspectul soluției asupra cererii de rectificare ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedură.

Se are în vedere argumentul potrivit căruia instanța de apel a schimbat temeiul juridic al acțiunii analizat de prima instanță contrar principiilor care guvernează procesul civil.

În acest cadru, reținem că prima instanță a admis solicitarea de rectificare a cărții funciare în temeiul art. art. 908 alin. (1) pct. 4 C. civ., potrivit căruia orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului. A avut în vedere faptul că pârâtul C. nu deține calitatea de coproprietar în privința imobilului în discuție, după cum s-a stabilit în mod definitiv în dosarul nr. x/2013.

În calea de atac, analizând critica apelantului pârât referitoare la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 907 alin. (1), respectiv art. 908 alin. (1) pct. 4 C. civ., în condițiile în care nu există o hotărâre judecătorească prin care cererea de fond asupra dreptului să fi fost admisă, instanța de apel a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art. 908 alin. (1) pct. 1 C. civ. și a considerat că acest aspect nu conduce la o soluție de reformare a sentinței pronunțate de prima instanță, cât timp soluția de admitere a capătului de cerere prin care s-a solicitat rectificarea de carte funciară este justă și temeinică, soluție confirmată în apel.

Or, o asemenea recalificare nu a fost invocată de apelante și nici nu a fost pusă în discuție de instanța de judecată, fiind încălcate dreptul la apărare al părților, principiul contradictorialității și limitele efectului devolutiv al apelului prevăzute de art. 13-14 și 478 C. proc. civ.. În cuprinsul criticilor formulate, apelantul - pârât contestase întrunirea cerințelor prevăzute de art. 908 alin. (1) pct. 4 C. civ., reținut de prima instanță pentru admiterea solicitării reclamantei, iar instanța de apel a respins critica, menținând soluția în temeiul altui caz de rectificare. În acest mod, instanța de apel nu doar a schimbat încadrarea juridică a acțiunii reclamantei fără o prelabilă dezbatere contradictorie cu privire la acest aspect, ci a schimbat chiar cadrul juridic dedus judecății în prima instanță, contrar dispozițiilor art. 478 C. proc. civ., în condițiile în care cele două prevederi legale cuprind premise diferite pentru admisibilitatea unei cereri în rectificare.

Mai mult, în ceea ce privește critica recurentului - pârât referitoare la susținerea instanței de apel potrivit căreia, deși acțiunea prin care s-a solicitat anularea contractului de asociere în participațiune și a celor două declarații autentificate a fost respinsă de către prima instanță, reclamantul intimat s-a prevalat în mod corect în cuprinsul cererii de chemare în judecată de sentința civilă nr. 5891/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Cluj-Napoca, menținută prin decizia civilă nr. 489/A/13.05.2015 pronunțată de Tribunalul Cluj, Înalta Curte constată că s-a omis a se analiza care era în concret argumentarea reclamantei în susținerea solicitării de rectificare a cărții funciare, așa cum apare aceasta în finalul cererii de chemare în judecată, aceasta fiind cea care se impunea a fi cercetată de instanțele de fond, în baza principiului disponibilității, conform art. 9 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 497-496 rap. la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., apreciem întemeiate recursurile și le vom admite, nemaimpunându-se analiza celorlate elemente ce privesc pe fond soluția pronunțată, iar aspectele de ordine publică reținute anterior putând fi valorificate pentru ambii recurenți.

În concecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor, în raport de cele reținute anterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurenta-reclamantă B. S.R.L. prin lichidator judiciar A.. și de recurentul-pârât C. împotriva deciziei civile nr. 55/2021 din 02 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte D., E. S.A. și H. S.A.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de reclamanta B. S.R.L. prin lichidator judiciar A.. și de pârâtul C. împotriva sentinței civile nr. 435/2020 din 16 martie 2020 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2021.