ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2660/2021

Ședința publică din data de 8 decembrie 2021

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 237/A din 28 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017.

Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire.

Revizuentul solicită anularea deciziei civile nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, aceasta fiind potrivnică deciziei civile nr. 810/2016-A, pronunțate de Curtea de Apel Oradea la 05 octombrie 2016 în dosarul nr. x/2014 și, pe cale de consecință, și anularea deciziei civile nr. 237/2020-A din 28 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017.

În motivarea cererii, revizuentul arată că prin decizia civilă nr. 622/A din 10 mai 2021, care menține decizia civilă nr. 237/2020-A din 28 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017, a fost obligat în mod nelegal să efectueze o plată dublă către fostul angajator - S.C. B. S.R.L.

Potrivit revizuentului, punerea în executare a celor două decizii definitive este imposibilă.

Totodată, revizuentul susține că a fost nelegal obligat să plătească intimatei suma de 141.930,93 RON, reprezentând despăgubiri civile, constând în contravaloarea serviciilor medicale nedecontate de C.A.S. Bihor, aferente lunii iulie 2014, întrucât intimata a încasat efectiv acești bani în perioada august- decembrie 2014, după cum reiese din încheierea din 21 septembrie 2016 a Curții de Apel Oradea din dosar nr. x/2014 și din întâmpinările C.A.S. în dosarul x/2014

Totodată, revizuentul susține că nu se poate reține fapta ilicită și nici vinovăția sa, întrucât din oferta de servicii medicale de spitalizare de zi înregistrată la C.A.S. Bihor cu nr. x/30.05.2014 și din procesul-verbal nr. x/27.06.2014 reiese faptul că și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 510 alin. (2), art. 511, art. 513 C. proc. civ.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

La 12 octombrie 2021 și respectiv la 13 octombrie 2021, revizuentul a depus note scrise.

Prin încheierea din 13 octombrie 2021, s-a dispus suspendarea judecării cauzei în raport de dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Judecarea cauzei a fost reluată la 8 decembrie 2021.

Examinând cererea de revizuire în raport de excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a admite excepția, pentru următoarele considerente:

Conform art. 457 C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin este atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Așadar, admisibilitatea unei căi de atac, și pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Cererea de revizuire este o cale de atac extraordinară, de retractare, care se poate exercita în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire poate fi formulată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, în afară de cazurile prevăzute de alin. (2) al art. 509.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin decizia civilă nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 237/A din 28 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017.

Prezenta cerere de revizuire, a fost formulată împotriva unei decizii pronunțate într-o altă cerere de revizuire, iar din această perspectivă decizia atacată nu este susceptibilă de a fi supusă unui nou control judiciar specific căii de retractare.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, ca inadmisibilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 decembrie 2021.