ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2634/2021

Prin cererea înregistrată la 30 septembrie 2020 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020, A. a chemat în judecată intimatul Guvernul României pentru nerespectarea art. 86 din Legea nr. 127/2019. Prin încheierea din 26 octombrie 2020, s-a constatat că reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor stabilite prin rezoluția din 02.10.2020 și nu și-a îndeplinit, în termenul de 10 zile, obligațiile privind completarea cererii de chemare în judecată, considerente pentru care, în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere și faptul că lipsurile constatate sunt de natură să împieteze asupra bunei desfășurări a procesului, s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată.

La 09 noiembrie 2020, împotriva acestei încheieri, petenta B., în calitate de reprezentant al C. județul Dolj, a formulat cerere de reexaminare, solicitând să se constate că au fost depuse în termen înscrisurile pe care instanța a dispus să fie atașate în dosarul privind reclamantul A.. Prin încheierea din 08 decembrie 2020, pronunțată de aceeași instanță, în dosarul asociat nr. x/2020, s-a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare.

La 17 decembrie 2020, petenta B., în calitate de reprezentat al C. județul Dolj, a formulat o nouă cerere de reexaminare, solicitând să se constate că au fost depuse în termen înscrisurile pe care instanța a dispus să fie atașate în dosarul nr. x/2020, privind pe reclamantul A.. Prin încheierea din 4 martie 2021, pronunțată de aceeași instanță, în dosarul asociat nr. x/2020, s-a respins ca inadmisibilă cererea de reexaminare.

Împotriva acestei încheieri, la 29 aprilie 2021, petenta B., în calitate de reprezentat al C. județul Dolj a formulat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii atacate, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată. Prin decizia nr. 14 din 15 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a respins recursul ca inadmisibil.

Împotriva acestei decizii, la 7 iulie 2021, a formulat recurs A. reprezentant al C. județul Dolj, prin B., prin care a solicitat casarea hotărârii atacate, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată. În esență, recurentul susține nerespectarea de către instanța de recurs a dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 127/2019. Cauza a fost înregistrată la 15 septembrie 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă iar, prin rezoluția din 18 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată la 7 decembrie 2021. Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția inadmisibilității prezentei căi extraordinare de atac, invocată din oficiu, urmând a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Cauza are ca obiect recursul declarat împotriva unei decizii pronunțate de asemenea, într-un recurs la o încheiere de reexaminare. Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei." Legalitatea căilor de atac este un principiu constituțional, care presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale, cu scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Regula este consfințită prin dispozițiile art. 129 din Constituție, care statuează că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească se limitează la cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii. Mai mult, dreptul de a exercita calea de atac este unic și se epuizează prin exercițiul lui, partea interesată neavând posibilitatea de a folosi de mai multe ori, la instanțe diferite aceeași cale de atac, astfel cum statuează art. 460 alin. (1) C. proc. civ. În prezenta cauză, partea exercită "recurs la recurs" împotriva unei decizii prin care calea extraordinară a recursului a fost respinsă ca inadmisibilă, decizia atacată fiind definitivă potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., și prin urmare nesusceptibilă de a mai fi atacată cu recurs. În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. reprezentant al C. județul Dolj prin B., împotriva deciziei nr. 14 din 15 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale.