ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2473/2021

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș la 17 ianuarie 2020, sub nr. x/2010/a2.3, reclamanta S.C. A. S.R.L., în faliment, prin lichidator judiciar B.., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L., să dispună anularea deciziei nr. 1123 din 18 iunie 2019 și să dispună obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 616.839,37 RON, achitată către C. S.A. în contul datoriei pârâtei, împreună cu dobânda legală.

Pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională față de cererea de chemare în judecată formulată de către B.. în calitate de lichidator judiciar al S.C. A. S.R.L., prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 479.373,88 RON, reprezentând creanța înscrisă și acceptată la plata de către administratorul judiciar B.. în tabelul definitiv al obligațiilor nr. 1755 din 18 noiembrie 2011, creanțe ce aparțin S.C. D. S.R.L. (actualmente S.C. Platforma Industrială S.R.L.) și S.C. E. S.R.L.; stingerea obligațiilor reciproce dintre reclamantă și pârâtă prin compensarea creanței reclamantei în cuantum de 616.839,37 RON, cu creanța în cuantum de 479.373,88 RON pe care o are de încasat S.C. Platforma Industrială S.R.L. Raportat la primele două capete de cerere, a solicitat respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect pe motiv că S.C. Platforma Industrială S.R.L. nu mai are nicio obligație față de S.C. A. S.R.L. la data formulării cererii de chemare în judecată. Cu privire la cererea reconvențională, a invocat excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Maramureș, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad, față de dispozițiile art. 24 C. proc. civ., art. 25 lit. g) din Legea 85/2006 privind procedura insolventei dispozițiile și art. 2306 C. civ.

Prin cerere precizatoare, pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L. a arătat că temeiul juridic al cererii reconvenționale îl constituie dispozițiile art. 209 si următoarele raportat la dispozițiile art. 123 C. proc. civ., având în vedere calificarea ei ca o acțiune incidentă cu dublu rol, și a solicitat admiterea cererii reconvenționale și stingerea obligațiilor reciproce dintre reclamantă și pârâtă prin compensarea creanței reclamantei în cuantum de 616.839,37 RON cu creanța în cuantum de 479.373,88 RON pe care o are de încasat pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L.

La termenul de la 6 iulie 2020, Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, completul format din judecător sindic, a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale în raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006.

Prin sentința civilă nr. 781 din 16 iulie 2020, Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a judecătorului sindic și excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Maramureș în soluționarea cererii formulate de către reclamanta S.C. A. S.R.L., în faliment, în contradictoriu cu pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L. și în soluționarea cererii reconvenționale formulate de către pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L. și a trimis dosarul instanței competente, respectiv Tribunalului Arad, secția a II-a civilă.

Prin sentința civilă nr. 64 din 3 februarie 021, Tribunalul Arad, secția a II-a civilă a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidator B.. în contradictoriu cu pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L. (fostă S.C. D. S.R.L.), având ca obiect pretenții, și, în consecință, a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 616.839,37 RON reprezentând suma achitată de reclamantă către creditoarea C. S.A. în contul datoriei pârâtei către bancă, cu dobânda legală, și a respins cererea reconvențională formulată de către pârâta S.C. Platforma Industrială S.R.L. (fostă S.C. D. S.R.L.) având ca obiect compensare creanțe; fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel S.C. Platforma Industrială S.R.L.

Prin decizia nr. 366/A din 16 iunie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a respins apelul formulat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs S.C. Platforma Industrială S.R.L., solicitând admiterea căii de atac formulate, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autoarea căii de atac susține că nu a fost valorificat materialul probator invocat referitor la instituția compensației și că instanța de apel nu a reținut că atât dreptul de regres, cât și totalitatea raporturilor juridice dintre părți au constituit obiectul cauzei. Arată că nu s-a precizat care sunt dispozițiile legale aplicabile în ceea ce privește stingerea datoriilor reciproce și că nu au fost analizate momentele la care s-au născut creanțele a căror compensare se solicită. Mai arată că dreptul de creanță al reclamantei exista la data deschiderii procedurii insolvenței, fiind afectat de un termen de grație prin care s-a amânat doar executarea acestui drept.

Prin memoriul de recurs se afirmă că prin decizia recurată au fost încălcate normele de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității în sensul că instanța de apel a respins cererea reconvențională prin dispozitiv fără a arăta motivele care au stat la baza acestei hotărâri. În dezvoltarea acestui motiv de recurs, autoarea căii de atac face considerații referitoare la certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanței raportat la dispozițiile art. 663 și următoarele C. proc. civ.

Recurenta arată că cererea de chemare în judecată nu este o cerere formulată în cadrul proceduri insolvenței și că sunt aplicabile dispozițiile Noului C. proc. civ.. Susține că au fost aplicate greșit prevederile art. 1616 -art. 1623 din Noul C. civ. în ceea ce privește compensarea creanțelor întrucât dreptul de creanță al reclamantei exista la data deschiderii procedurii insolvenței, fapt dovedit de înscrierea acestei creanțe în tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei S.C. A. S.R.L. Menționează că efectuarea plății la 8 august 2019 reprezintă o favoare acordată debitorului, dar nu poate împiedica intervenirea compensației. Apreciază că nu au fost respectate dispozițiile art. 3 pct. 31, 33, 34 și 35 și art. 52 din Legea nr. 85/2006. În opinia aceleiași părți, contractele de credit cu garanție încheiate între reclamantă, pârâtă și C. S.A. au natura unor contracte financiare calificate.

Recurenta și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Intimata S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

La termenul de la 29 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a invocat din oficiu excepția nulității recursului, a cărei discutare a prorogat-o pentru termenul de la 17 noiembrie 2021.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., inexistența motivelor de nelegalitate, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată.

Pentru a se putea considera că recursul este motivat, autoarea căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate, sub aspectul legalității acesteia.

Instanța supremă constată că susținerile subsumate de recurentă dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin care se invocă aspecte legate de respingerea cererii reconvenționale de către instanța de fond, sunt formulate omisso medio față de faptul că partea nu a supus aceste aspecte analizei instanței de apel. Aceste critici nu pot fi aduse în atenția instanței direct în recurs.

Înalta Curte nu va analiza nici criticile prin care se invocă nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a sentinței pronunțate de tribunal întrucât aceste chestiuni au fost deja soluționate prin decizia atacată și nu mai pot fi reiterate în recurs.

Deși indică dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta reia susținerile formulate prin memoriul de apel cu privire la încălcarea art. 1616 și următoarele C. civ. și pe cele relative la caracterul cert, lichid și exigibil al creanțelor existente între părțile litigiului. Aspectele legate de momentul la care s-a născut fiecare dintre creanțele cu privire la care recurenta solicită compensația, la lichiditatea, certitudinea și exigibilitatea acestora, la natura juridică a contractelor de credit încheiate între reclamantă, pârâtă și bancă din punct de vedere al Legii nr. 85/2006, precum și susținerile recurentei în sensul că instanța de apel nu a valorificat întregul material probator referitor la instituția compensației reprezintă chestiuni de netemeinicie care nu pot fi analizate în calea de atac a recursului deoarece stabilirea situației de fapt, a modului în care s-au derulat relațiile dintre părți și interpretarea probelor sunt atributele exclusive ale instanțelor devolutive.

Față de cele de mai sus, instanța supremă reține că recurenta nu și-a respectat obligația impusă de lege de a dezvolta critici care să poată fi analizate din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în acest caz intervenind sancțiunea nulității căii de atac formulate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va da eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și va anula recursul declarat de recurenta S.C. Platforma Industrială S.R.L. împotriva deciziei nr. 366/A din 16 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. PLATFORMA INDUSTRIALĂ S.R.L. împotriva deciziei nr. 366/A din 16 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.