ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2465/2021

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2021

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 9 ianuarie 2018 pe rolul Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A. și cu intervenientul forțat C., obligarea pârâtei la plata sumelor de 15.000 euro, reprezentând daune materiale și 500.000 euro, cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat prevederile O.U.G. nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie și art. 2223-2226 C. civ.

La termenul de la 2 octombrie 2019 reclamanta a invocat excepția autorității de lucru judecat a sentinței penale și a deciziei penale pronunțate în dosarul nr. x/2017, care a fost atașat.

Prin sentința civilă nr. 878/C din 6 noiembrie 2019, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția autorității de lucru judecat (în privința efectului pozitiv al sentinței penale nr. 599 din 22 iunie 2018 pronunțate de Judecătoria Piatra Neamț și deciziei penale nr. 754 din 19 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017), invocată de reclamantă, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A. și cu intervenientul forțat C. și a obligat pârâta să plătească reclamantei sumele de 10.000 RON, cu titlu de daune materiale, și 354.270 RON, cu titlu de daune morale.

Pârâta B. S.A. a declarat apel împotriva sentinței pronunțate.

Prin decizia nr. 175 din 3 iunie 2020, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a admis apelul promovat de apelanta-pârâtă B. S.A., a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamantă și a stabilit că obligația de plată a pârâtei reprezentând daune materiale este de 9.704 RON în loc de 10.000 RON, iar aceea reprezentând daune morale este de 250.000 RON în loc de 354.270 RON. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare deciziei nr. 175 și a respins cererea de cheltuieli formulată de intimata-reclamantă.

Împotriva deciziei nr. 175 din 3 iunie 2020, pârâta B. S.A. a declarat recurs. Prin memoriul său de recurs, recurenta-pârâtă a solicitat instanței să admită calea de atac formulată și să caseze hotărârea atacată.

Motivele invocate sunt, în esență, următoarele:

Prin memoriul de recurs, recurenta-pârâtă critică modul în care curtea de apel a soluționat excepția autorității de lucru judecat, arătând că, în mod greșit, aceasta a reținut că hotărârea penală nu are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește întinderea prejudiciului și afirmă că dispozițiile art. 28 C. proc. pen. au fost greșit aplicate.

În opinia recurentei-pârâte, dacă în dosarul penal nu exista constituire de parte civilă a intimatei-reclamante, nu ar fi existat temei legal pentru suma de bani, reprezentând daune materiale și morale la care a fost obligat intimatul C., inculpat în dosarul penal, astfel cum rezultă din sentința penală nr. 599/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț și menținută de Curtea de Apel Bacău prin decizia nr. 754/2019.

Se mai susține că au fost încălcate și normele de drept material deoarece, prin restrângerea nejustificată și interpretarea eronată a textelor de lege, instanța de apel a dat posibilitatea intimatei-reclamante să execute silit atât pe recurenta-pârâtă, cât și pe intimatul-intervenient în temeiul aceleiași fapte ilicite și pentru același prejudiciu.

Recurenta-pârâtă a indicat în cererea de recurs motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ. s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat prin care s-a reținut că recursul este admisibil în principiu.

La data de 12 mai 2021 în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ. s-a dispus comunicarea raportului. Intimata a formulat punct de vedere la raport.

Prin încheierea din 15 septembrie s-a admis în principiu recursul, acordându-se termen la 3 noiembrie 2021.

Înalta Curte de Casație și Justiție, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată, constată că recursul este fondat, pentru considerentele care urmează:

Conform art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. casarea hotărârii se poate cere când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat.

Recurenta a invocat incidența motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. arătând că, prin decizia atacată au fost aplicate greșit dispozițiile art. 28 alin. (1) C. proc. pen.

Critica este fondată.

Prin decizia penală nr. 754/2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în cadrul dosarului nr. x/2017 s-a statuat și asupra laturii civile a cauzei, instanța penală reținând că inculpatul, intervenient forțat în prezenta cauză este obligat să plătească intimatei-reclamante suma de 10.000 RON cu titlu de daune materiale și suma de 354.270 RON cu titlu de daune morale.

Înalta Curte reține că, prin considerentele arătate, instanța de apel a statuat contrar celor reținute prin decizia penală nr. 754/2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în cadrul dosarului nr. x/2017, în ceea ce privește soluționarea laturii civile.

Instanța de apel a reținut că în procesul penal cererea intimatei-reclamante de constituire ca parte civilă împotriva societății de asigurare, fiind respinsă ca tardiv formulată, echivalează cu neconstituirea de parte civilă în procesul penal. Or, această reținere este contrară deciziei penale mai sus arătate prin care instanța a soluționat și latura civilă, intimatul intervenient fiind obligat să plătească suma de 10.000 RON cu titlu de daune materiale și suma de 354.270 RON cu titlu de daune morale către A..

Pe de altă parte, reținând că în speță, instanța penală a stabilit un nivel excesiv al daunelor morale, respectiv 354.270 RON, reducând cuantumul acestora, instanța de apel a interpretat contrar dispozițiile art. 28 C. proc. pen.

Astfel, potrivit art. 28 alin. (1) C. proc. pen. hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o. Instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.

Din interpretarea sistematică și per a contrario a acestor dispoziții legale rezultă că hotărârea definitivă de condamnare, pronunțată de o instanță penală, are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o, a existenței prejudiciului și a vinovăției autorului faptei ilicite.

Având în vedere reținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 7 C. proc. civ., instanța de apel va rejudeca apelul cu luarea în considerare a art. 28 alin. (1) C. proc. pen. în ceea ce privește soluționarea laturii civile, astfel cum rezultă din decizia penală nr. 754/2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în cadrul dosarului nr. x/2017

În consecință, în raport de rațiunile înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 175 din 3 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Potrivit art. 501 alin. (3) C. proc. civ., după casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 175 din 3 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.