ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2294/2021

Ședința publică din data de 3 noiembrie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 02 iunie 2020 pe rolul Tribunalului Tulcea, sub nr. x/2020, creditoarea A. S.R.L. a solicitat ca debitoarea B. S.R.L. să fie supusă procedurii de insolvență în baza Legii nr. 85/2014.

Debitoarea a formulat contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 805/02.10.2020, Tribunalul Tulcea a respins excepția tardivității formulării contestației împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, ca nefondată; a respins contestația formulată împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, ca nefondată; a respins cererea debitoarei de obligare a creditoarei la consemnarea unei cauțiuni de 10% din valoarea creanței, ca nefondată; a admis cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de reclamanta creditoare A. S.R.L. în contradictoriu cu debitoarea contestatoare B. S.R.L; în temeiul art. 72 alin. (6) raportat la art. 38 alin. (1) din Lg. 85/2014, a dispus deschiderea procedurii de insolvență în forma generală cu privire la debitoarea B. S.R.L; a desemnat în calitate de administrator judiciar provizoriu pe C.I.I. C..

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel debitoarea, solicitând admiterea acestuia și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii de insolvență și admiterea contestației formulate.

Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 40 din 25 ianuarie 2021, a admis apelul declarat de debitoarea B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 805/02.10.2020, pronunțată de Tribunalul Tulcea, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a admis contestația debitoarei B. S.R.L., a respins, ca nefondată, cererea de deschidere a procedurii insolvenței față de B. S.R.L. formulată de A. S.R.L. A dispus radierea mențiunilor privind deschiderea procedurii insolvenței față de B. S.R.L.. A dispus comunicarea prezentei decizii la O.R.C. Constanța, pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare.

A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 40 din 25 ianuarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 31 martie 2021.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a deciziei recurate, iar în rejudecare, respingerea apelului declarat de intimată, precum și menținerea sentinței nr. 805/2020 pronunțată de către Tribunalul Tulcea.

Intimata S.C. B. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului și a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Principiul enunțat este consacrat în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

În conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Prezentul litigiu are ca obiect o acțiune prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

În cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 85/2014, care, potrivit art. 46 prevăd: " Hotărârile judecătorului sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel."

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1), pct. 6 C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive...orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs", iar conform alin. (2) " hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării".

Recursul are ca obiect decizia nr. 40 din 25 ianuarie 2021, prin care Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a soluționat, cu caracter definitiv, acțiunea promovată de reclamanta creditoare A. S.R.L. având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței, fiind astfel dedus judecății o cerere prevăzută de Legea nr. 85/2004.

Conform art. 43 din Legea 85/2004, Curtea de Apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul sindic, iar potrivit tezei a doua a aceluiași articol, hotărârile curții de apel sunt definitive.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Instanța nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

Față de cele anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 40 din 25 ianuarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Referitor la cererea intimatei S.C. B. S.R.L. privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține următoarele:

Intimata S.C. B. S.R.L. a solicitat obligarea recurentei la plata sumei de 3570 RON cu titlu de onorariu avocațial, dovedit prin înscrisul existent la pagina 89 din dosar.

Conform art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".

Prin raportare la acest text de lege, aplicabil și în recurs, instanța supremă, constatând îndeplinite cerințele art. 452 și pe cele ale art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta S.C. A. S.R.L. la plata către intimata S.C. B. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.570 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului.

Respinge recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 40 din 25 ianuarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Obligă recurenta S.C. A. S.R.L. la plata către intimata S.C. B. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.570 RON.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 noiembrie 2021.