ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.10.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2005/2021

HOTĂRÂRE
06.10.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2005/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 6 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale la 24.12.2020, reclamantele A. și B. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, să recunoască starea de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu personalul auxiliar de specialitate din cadrul altor curți de apel, personal care beneficiază de sporuri ce depășesc limita prevăzută de art. 25 din Legea nr. 153/2017, să dispună repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispozițiilor legale, reprezentat de diferența salarială rezultată dintre noua indemnizație de încadrare și indemnizația care le-a fost plătită efectiv până la data pensionării, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, respectiv 01.07.2017, până la data eliberării lor din funcție prin pensionare, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 1012/13.04.2021, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Pentru a se pronunța astfel, a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamantele nu mai au calitatea de judecător, fiind eliberate din funcție prin pensionare anterior promovării cererii de chemare în judecată, context în care a apreciat că sunt incidente art. 269 din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011, pentru determinarea competenței teritoriale.

Dosarul a fost înregistrat la 23.04.2021 pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă, care a pronunțat sentința nr. 1289/28.06.2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, a reținut incidența art. 127 alin. (2) coroborat cu alin. (2

1

) C. proc. civ., având în vedere calitatea de pârât a Tribunalului Suceava și a luat act de opțiunea reclamantelor, care au ales să introducă cererea de chemare în judecată la Tribunalul Cluj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 23.07.2021.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, pentru următoarele considerente:

Reclamantele au avut calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Gura Humorului și anterior promovării cererii de chemare în judecată au fost eliberate din funcție, prin pensionare.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Prin urmare, cum reclamantele nu mai aveau calitatea de judecător la data inițierii demersului judiciar de față, dispozițiile legale citate nu sunt aplicabile.

Însă, având în vedere că Tribunalul Suceava are calitatea de pârât, în cauză devin incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) și (2

1

) C. proc. civ.

Conform art. 127 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Totodată, art. 127 alin. (2

1

) C. proc. civ. prevede că "dispozițiile alin. (1) și (2) C. proc. civ. se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât".

Utilizarea, în cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ., a verbului "poate" relevă că reclamantul este cel care decide dacă se prevalează de posibilitatea de a se adresa unei instanțe de același grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu cea în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă.

Reclamantele au înțeles să uzeze de dreptul conferit de art. 127 alin. (2) și (2

1

) C. proc. civ., învestind cu soluționarea litigiului Tribunalul Cluj, instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, învecinată Curții de Apel Suceava, în a cărei circumscripție se află Tribunalul Suceava.

Așa fiind, constatând că autoarele cererii de chemare în judecată și-au manifestat opțiunea, în condițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competența teritorială în soluționarea acțiunii, Înalta Curte, văzând prevederile art. 116 C. proc. civ., va stabili, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Cluj.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 octombrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-10-06
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2007/2021
Ședința publică din data de 6 octombrie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de mun
ÎCCJ 2021-12-14
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2719/2021
Ședința publică din data de 14 decembrie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 05 aprilie 2021 și
ÎCCJ 2021-10-06
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2029/2021
a Infracțiunilor din Justiție) și pe viitor, solicită recalcularea indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente în funcție de salarizarea aferentă a procurorilor din cadrul S.I.I.J. (secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Ju
ÎCCJ 2023-12-13
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2682/2023
ă ca dosar nou pe rolul Tribunalului Galați, secția I civilă, sub nr. x/2021, prin care au solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava și Tribunalul Vaslui la calcularea indemnizației de bază brută lunară și plata
ÎCCJ 2021-10-06
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2030/2021
Ședința publică din data de 6 octombrie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 18 decembrie 2020, pe rolul Tribunalului C
Sursă