ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1990/2021

Ședința publică din data de 6 octombrie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 27.12.2018, reclamanta A. S.A., reprezentată de lichidator judiciar B.., a chemat în judecată pe pârâtele S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtele la plata sumei de 380.749 RON, cu titlu de despăgubiri.

Prin sentința nr. 536/09.09.2019, Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 221/09.09.2020, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă a admis apelul și a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a admis acțiunea și a obligat, în solidar, pârâtele la plata sumei de 380.749 RON, cu titlu de despăgubiri.

Împotriva acestei decizii, S.C. C. S.R.L., societate în faliment, reprezentată prin lichidator judiciar E.., a declarat recurs, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei, spre o nouă judecată, curții de apel.

În motivare, a susținut că instanța de apel a încălcat normele de procedură care reglementează desfășurarea procesului civil, respectiv art. 153 C. proc. civ., deoarece în etapa apelului nu a fost citată prin administrator judiciar, astfel că hotărârea recurată este nulă.

Sub acest aspect, recurenta a arătat că ulterior datei pronunțării sentinței primei instanțe, împotriva sa a fost deschisă procedura generală a insolvenței prin încheierea din 07.10.2019, pronunțată de Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, iar prin sentința civilă nr. 77/25.05.2021, aceeași instanță a dispus intrarea ei în faliment.

În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, Înalta Curte reține următoarele:

Ulterior pronunțării sentinței primei instanțe, Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin încheierea din 07.10.2019, dată în dosarul nr. x/2019, deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva S.C. C. S.R.L.; prin sentința civilă nr. 77/25.05.2021, a dispus intrarea respectivei societăți în faliment.

În conformitate cu prevederile art. 153 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității".

Iar art. 155 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că "Vor fi citați cei supuși procedurii insolvenței, precum și creditorii acestora, la domiciliul sau, după caz, la sediul acestora; după deschiderea procedurii, citarea va fi efectuată potrivit legii speciale".

Totodată, potrivit art. 41 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, "În litigiile care au fost promovate în temeiul dreptului comun, după deschiderea procedurii insolvenței citarea debitorului se va face la sediul acestuia și la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar".

Prin urmare, după intrarea în procedura insolvenței, societățile debitoare trebuie citate atât la sediul social, cât și la sediul administratorului judiciar, respectiv al lichidatorului judiciar.

Însă, în etapa apelului, S.C. C. S.R.L. nu a fost citată și la sediul administratorului judiciar.

Așa fiind, instanța de apel a soluționat cauza în lipsa citării legale a S.C. C. S.R.L., supusă deja, la data pronunțării deciziei recurate, procedurii reglementate de Legea nr. 85/2014, cu nesocotirea prevederilor citate mai sus, recurentei (atunci intimată) fiindu-i încălcat dreptul la apărare.

Considerentele expuse mai sus impun concluzia că este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentei fiindu-i cauzată o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii atacate.

Având în vedere considerentele precedente, Înalta Curte, în baza art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată curții de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L., prin lichidator judiciar E.. împotriva deciziei nr. 221/09.09.2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă.

Casează decizia atacată și trimite cauza spre o nouă judecată curții de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 octombrie 2021.